Început de florar, cu spectacole incitante

Teatrul Dramatic “Fani Tardini” Galaţi

“Cerere în căsătorie”, un spectacol de Felix Alexa

Teatrul Dramatic “Fani Tardini” Galaţi lansează sâmbătă, 3 mai, şi duminică, 4 mai, cea de-a cincea premieră a actualei stagiuni. Ambele reprezentaţii încep la ora 19.00.

Este vorba de “Cerere în căsătorie” de A.P.Cehov, un spectacol-eveniment, acest text nefiind niciodată montat pe scena gălăţeană. Este, de asemenea, prima colaborare a trupei gălăţene cu Felix Alexa, o întâlnire mult aşteptată, dorită şi firească în contextul în care acesta este unul dintre cei mai valoroşi regizori români.

Scrisă în 1888, piesa “Cerere în căsătorie” a cunoscut, încă de la primele reprezentaţii în Sankt-Petersburg şi Moscova, un adevărat succes, devenind repede populară în orăşelele de pe întreg teritoriul Rusiei. Apelul la farsă, adică la un tip de comedie neconsacrat, constituie una dintre manifestările de seamă ale instituţiei cehoviene. Cu alte cuvinte, Cehov a deplasat o formă de la periferia literaturii spre centrul ei, a realizat un act de consacrare a unui tip de expresie subliterară. După unii cercetători, aceasta ar şi constitui dinamica apariţiei şi a lansării formelor noi în sfera marii literaturi. Cehov a amplificat, în raport cu comedia clasică, distanţa dintre caracterul obiectiv de dramă şi structura de comedie. Substanţa obiectivă a comediei cehoviene este de tragedie, iar structura este de farsă. Deosebirea fundamentală dintre comedia clasică şi cea cehoviană este asociabilă diferenţei dintre dramă şi tragedie. Caracterul episodic al comediei clasice este înlocuit de o comedie totală. Care însă nu poate fi alimentată de drama unui accident, ci de tragedia unei condiţii. La Cehov, tragedia nu se poate manifesta decât prin farsă, dar farsa nu este un semn al tragediei, ea este tragedia însăşi.

Felix Alexa, Lucian Pînzaru, Petronela Buda, Cristian Gheorghe. Foto Tudor Predescu

“Pentru mine, «Cerere în căsătorie» nu este numai «o glumă», aşa cum a numit-o însuşi Cehov.

De fapt şi această denumire trebuie înţeleasă în sensul în care sub titlul uneia din marile lui piese, «Pescăruşul», Cehov scrisese «comedie».

Ironii subtile ale unui geniu.

«Cerere în căsătorie», în viziunea mea, este o piesă despre stări extreme, oameni în criză aflaţi la graniţa fragilă dintre ridicol şi tragic, excesiv de sensibili şi de o duritate inconştientă. O tragi-comedie.

Toată acţiunea se petrece în timp real şi e fascinant să vezi cum o umanitate dezlănţuită trece prin toate stările posibile, în doar o oră de viaţă. O viaţă concentrată şi minunat de nuanţată.

O comedie umană, ce-ţi lasă un gust dulce-amar.

Astăzi, când trăim atât de rapid şi intens, iar viaţa trece pe lângă noi în ritm alert, această bijuterie cehoviană ne tulbură pe toţi cu cinismul ei ascuns”, apreciază regizorul Felix Alexa.

Din distribuţie fac parte Cristian Gheorghe, Petronela Buda şi Lucian Pînzaru.

Scenografia: Andrada Chiriac. Ilustraţia muzicală şi lighting design: Felix Alexa.

Teatrul Naţional Bucureşti

“Furtuna”, în premieră

Ion Caramitru în Furtuna

Alexander Morfov revine la Naţionalul bucureştean cu o nouă provocare: “Furtuna”, după William Shakespeare.

Piesă romantică, scrisă la 1611, comedia “Furtuna” este o adevărată piatră de încercare pentru creatorii de teatru, montată rar şi de obicei de mari personalităţi.

Pentru regizorul bulgar Alexander Morfov, întâlnirea cu această piesă a fost de la început, în 1996, când a avut premiera la Naţionalul din Sofia, un succes. Patru ani mai târziu i-a adus recunoaşterea şi la Sankt-Petersburg, unde spectacolul de la Teatrul „V.F.Komissarjevskaia” a fost recompensat cu prestigiosul premiu rusesc „Masca de aur”.

Versiunea pentru scena românească, de la Sala Studio, într-o formulă de sală de tip elisabetan, beneficiază de decorurile concepute de colaboratorul regizorului, bulgarul Nikola Toromanov (Premiul UNITER, în 2012, pentru scenografia spectacolului „Vizita bătrânei doamne”).

Alexander Morfov este unul dintre cei mai apreciaţi regizori ai scenei bulgare contemporane, premiat în ţara natală şi peste graniţe, cu spectacole văzute în toată lumea: Viena, Casablanca, Kiev, Torun (Polonia), Belgrad (BITEF), Hamburg, Moscova, Utrecht etc. În România este bine cunoscut publicului datorită precedentei realizări de la Naţionalul bucureştean, „Vizita bătrânei doamne” (nominalizat la Premiile UNITER pentru „cel mai bun spectacol”), precum şi cu ocazia celor două spectacole de mare succes jucate, în turneu, pe aceeaşi scenă, „Exilaţii” după Ivan Vazov şi „Don Juan” după Molière.

Alexandru Călin şi Crina Semciuc în Furtuna

Inclusă în grupul pieselor romantice şi apreciată ca fiind ultima dintre capodoperele marelui scriitor englez, “Furtuna” este o poveste despre uzurparea puterii şi trimiterea în exil, dar şi despre iertare, în urma unei lupte oculte, susţinută cu „arme” de magie albă, într-o lume a contrariilor, ce adună într-un loc forţele telurice şi pe cele serafice, energiile bune cu cele rele, concreteţea vieţii şi plămada iluzorie a visului.

Personaj romantic, unul dintre cele mai complexe din dramaturgia shakespeariană, Prospero va fi descifrat de Ion Caramitru, aflat la cel de-al treilea rol shakespearian pe scena Naţionalului din Bucureşti, după “Eduard al III-lea” (2008) şi “Macbeth” (2011). Totodată este o revenire, după mai bine de trei decenii, asupra piesei în care l-a întruchipat, în 1978, pe Ferdinand, în direcţia de scenă a maestrului Liviu Ciulei, având-o parteneră, în rolul Miranda, pe Mariana Mihuţ.

În actuala montare, acest rol principal feminin este deţinut de tânăra şi talentata Crina Semciuc, cooptată recent în trupa Naţionalului. În distribuţie veţi întâlni şi alte nume îndrăgite: Mihai Călin, Andrei Finţi, Gavril Pătru, Ioan Andrei-Ionescu, Mihai Calotă, Vitalie Bichir, Marcelo S. Cobzariu, Axel Moustache, Eduard Adam, Istvan Teglaş, Alexandru Călin, Eduard Cârlan, Mădălin Mandin, Idris Clate, Ionuţ Toader, Alexandra Poiană.

Echipei de creatori ai spectacolului li s-au alăturat şi Andrada Chiriac, creatoarea costumelor, Chris Jaeger, care semnează lighting designul, Florin Fieroiu, care a conceput coregrafia.

Următoarele reprezentaţii vor avea loc miercuri 7 mai şi joi 8 mai, de la ora 19.30. Sunteţi aşteptaţi la o inedită şi incitantă versiune a piesei “Furtuna”!

Teatrul German de Stat Timişoara

Teatrul German de Stat din Timişoara, la Bucureşti

În perioada 2 – 5 mai, teatrul timişorean va susţine, pe scena Teatrului “Odeon” din Bucureşti, o microstagiune cuprinzând patru dintre producţiile din repertoriul actual.

„Fetiţa din bolul peştelui auriu”

Scenă din Fetiţa din bolul peştelui auriu

Spectacolul cu piesa lui Morris Panych, apreciat de critică drept unul „de o frumuseţe perfectă”, istoriseşte un fragment din destinul lui Iris, o fetiţă de zece ani din Canada anilor ’60, care trăieşte împreună cu părinţii ei şi cu Miss Rose, o chiriaşă mai puţin agreată, într-o casă pe malul oceanului. Fetiţa nu ezită să îi pună la punct pe adulţii din jurul său, merge la o şcoală catolică, deşi se declară budistă şi îşi adoră peştişorul auriu. Acesta dispare din casă chiar în ziua în care mama ei decide să îşi părăsească familia, şi doar o coincidenţă face să nu se întâmple astfel. La scurt timp, Iris îl aduce acasă pe un naufragiat care seamănă izbitor de mult cu peştişorul ei auriu, astfel că deodată fata începe să creadă în reîncarnare. Va reuşi acesta să îi apropie din nou pe membrii acestei familii?

Regia: Radu Afrim.

Decorul şi costumele: Dragoş Buhagiar.

Cu: Silvia Török, Georg Peetz, Olga Török, Horia Săvescu, Rareş Hontzu, Konstantin Keidel, Raul Bastean.

Spectacolul este programat vineri, 2 mai, la orele 16.00 şi 20.30.

„Nunta micilor burghezi”

Bertolt Brecht a scris comedia „Nunta micilor burghezi” (titlul iniţial „Nunta”) la vârsta de doar 21 de ani. Piesa ilustrează în manieră comică degradarea micii burghezii: la o nuntă se întâlnesc mirii, tatăl şi sora miresei, mama mirelui şi câţiva prieteni. Brecht ridiculizează aparenta perfecţiune şi falsa moralitate ale acestei clase sociale, printr-un dialog relaxat, cu calambururi, alegorii şi un umor absurd. Cu alte cuvinte, ceea ce se dorea a fi cea mai fericită zi se transformă într-o adevărată catastrofă, culminând cu dărâmarea fericirii micii burghezii. Invitaţii se poartă nepoliticos unii cu alţii, se jignesc şi fac apropouri vulgare. Ca şi cum toate acestea nu ar fi de ajuns, toată mândria mirelui, anume mobila construită cu mult efort chiar de el însuşi, începe treptat să se dezmembreze, iar ultima fărâmă de amabilitate dispare şi ea.

Regia: Alexandru Dabija.

Decorul şi costumele: Dragoş Buhagiar.

Cu: Rareş Hontzu, Dana Borteanu, Silvia Török, Olga Török, Franz Kattesch, Georg Peetz, Ioana Iacob, Radu Vulpe, Konstantin Keidel, Patrick Cionac.

Sâmbătă, 3 mai, la orele 16.00 şi 20.00.

„derdiedans”

Spectacolul – dezvoltat ca performance de către cei zece actori împreună cu coregraful Florin Fieroiu şi echipa sa – vorbeşte despre rolurile sexelor şi despre aşteptările pe care societatea le manifestă faţă de individ. Elementele de mişcare şi textele create tocmai de interpreţi, asezonate cu o doză de improvizaţie, au generat un spectacol unitar care comentează cu umor unele dintre neajunsurile şi năzuinţele fiecăruia. Deschiderea Teatrului German de Stat din Timişoara spre teatrul de mişcare a generat invitaţii ale acestui spectacol la diverse festivaluri, de la Arad până la Tbilisi, în Georgia.

Spectacolul este prezentat în parteneriat cu Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, fiind inclus şi în Showcase-ul “Dans România 2014”.

Performance după un concept de Florin Fieroiu.

Scenografia: Cristina Milea.

În distribuţie: Ioana Iacob, Daniela Török, Olga Török, Silvia Török, Anne-Marie Waldeck, Franz Kattesch, Konstantin Keidel, Georg Peetz, Horia Săvescu, Radu Vulpe.

Duminică, 4 mai, la ora 19.00

„Urâtul”

Spectacolul cu piesa semnată de Marius von Mayenburg este programat luni, 5 mai, la ora 20.30.

Teatrul Naţional “Radu Stanca”

Ofelia Popii în Faust

Teatrul Naţional din Sibiu prezintă în luna mai 24 de reprezentaţii ce vor aduce în faţa publicului 2.215 minute de spectacol.

“Oidip”

Repertoriul teatrului se va îmbogăţi în luna mai cu un nou spectacol, „Oidip”, care marchează reîntoarcerea regizorului Silviu Purcărete la tragedia antică grecească, după mai bine de 16 ani şi îl aduce pe scenă, în rolul principal, pe directorul Teatrului Naţional din Sibiu, actorul Constantin Chiriac. Spectacolul este prezentat în avanpremieră, urmând ca premiera oficială să aibă loc în cadrul celei de-a XXI-a ediţii a “Festivalului Internaţional de Teatru” de la Sibiu.

Scenariul spectacolului a fost creat de Silviu Purcărete după tragediile lui Sofocle, „Oedip la Colonos” şi „Oedip Rege”. Producţia Teatrului Naţional din Sibiu a fost concepută şi ca un proiect de cercetare şi se bucură de o traducere nouă din greaca veche a celor două piese.

Din distribuţia spectacolului mai fac parte actorii Ofelia Popii, Diana Văcaru Lazăr, Diana Fufezan, Cristian Stanca, Adrian Matioc, Florin Coşuleţ, Ioan Paraschiv, Eduard Pătraşcu, Pali Vecsei, Emoke Boldizsar, Veronica Arizancu, Cristina Stoleriu şi Cristina Ragos.

Proiectul de scenografie pentru acest spectacol poartă semnătura lui Dragoş Buhagiar, iar coloana sonoră este o creaţie originală a directorului muzical de la “Disneyland” Paris, compozitorul Vasile Şirli. Cele trei reprezentaţii programate în avanpremieră vor avea loc pe datele de 7, 8 şi 22 mai, de la ora 19.00.

La cererea publicului, Teatrul Naţional din Sibiu programează, de asemenea, în luna mai, patru reprezentaţii speciale cu mega-producţia „Faust” a lui Silviu Purcărete.

Spectacolul se va juca la Hala Balanţa în datele de 9, 10, 18 şi 23 mai, de la ora 20.00.

„Teatrul modern – Mijloace multimedia”, la final de proiect

Scrisori pierdute, spectacol în cadrul Teatrul Modern-Mijloace multimedia

Asociaţia “Centrul Multimedia Teatru 74” în parteneriat cu Universitatea de Arte Târgu-Mureş, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu şi Teatrul Naţional “Radu Stanca” din Sibiu a desfăşurat, pe o perioadă de 23 de luni, proiectul „Teatrul modern – Mijloace multimedia”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, în baza contractului de finanţare POSDRU/109/2.1/G/81667 încheiat între “Asociaţia Centrul Multimedia Teatru 74”, în calitate de Beneficiar şi “Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic” – Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane”. Axa prioritară: 2 – „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”, Domeniul major de intervenţie: 2.1. „Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”. Valoarea totală a proiectului este de 2.255.308,00 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 2.070.470,00 lei, contribuţia beneficiarului fiind de 44.413,00 lei.

Proiectul a avut ca obiectiv general organizarea a două stagii de practică profesională în domeniul ”teatrului modern”, cu accent pe mijloace multimedia, pentru studenţii de la facultăţile de teatru din Târgu-Mureş şi Sibiu, Universitatea de Arte Târgu-Mureş şi Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. Pe parcursul perioadei de implementare, 162 de studenţi de la specializările artele spectacolului-actorie, arta actorului, artele spectacolului-regie, arta regizorului, scenografie-eveniment artistic, artele spectacolului-coregrafie, artele spectacolului-păpuşi şi marionete şi arta actorului de teatru de animaţie au fost instruiţi şi pregătiţi pentru introducerea în câmpul muncii.

Fiecare stagiu de practică a fost structurat în două etape. În prima etapă studenţii au fost organizaţi în 7 grupe de lucru. Grupele au fost formate dintr-un student regizor, un student scenograf şi un grup de studenţi actori, care au fost asistaţi de un tutore regizor, un tutore scenograf şi unul sau mai mulţi tutori actori. În această etapă, grupele de lucru au ales textele care au stat la baza spectacolelor pentru etapa următoare, studenţii regizori şi studenţii scenografi au elaborat conceptele regizoral şi scenografic al spectacolelor împreună cu tutorii regizori şi tutorii scenografi, iar studenţii actori au participat la ateliere de creaţie susţinute de tutorii actori ai fiecărei grupe de lucru.

A doua etapă a stagiului de practică a constat în montarea celor 7 spectacole de către grupele de lucru formate. Toate spectacolele au avut ca tematică utilizarea mijloacelor multimedia, fie ca instrumente moderne de expresie, fie ca modalitate de înlocuire a decorului clasic de teatru. În urma celor două stagii de practică au rezultat 14 spectacole, acestea fiind prezentate publicului larg, în cadrul a două evenimente de diseminare a rezultatelor proiectului, organizate în oraşele Târgu-Mureş şi Sibiu.

La finalul fiecărui stagiu de practică, Asociaţia “Centrul Multimedia Teatru 74” a pus la dispoziţia instituţiilor de profil seturi de DVD-uri care conţin materiale filmate cu caracter didactic, realizate de către echipa de implementare a proiectului. Totodată, pe parcursul desfăşurării proiectului a fost elaborat un studiu de cercetare privind tendinţele de utilizare a mijloacelor multimedia în teatrul modern. Pe baza acestui studiu, a fost realizat un manual multimedia având ca temă utilizarea mijloacelor multimedia în teatru, fie ca înlocuire a decorului clasic de teatru, fie ca modalitate de exprimare scenică. Manualul multimedia a fost pus la dispoziţia universităţilor de profil şi instituţiilor de spectacole interesate.

La finalizarea proiectului, s-a editat şi tipărit de către echipa de implementare un “Ghid de bună practică”, ce a fost distribuit la universităţi, teatre şi ONG-uri pentru diseminarea rezultatelor şi proiectului, dar şi ca mijloc de transferare a rezultatelor proiectului către alt grup ţintă.

Prin acest proiect, toţi participanţii au avut şansa de a se afirma şi de a fi descoperiţi, oferindu-li-se o şansă în plus la angajare după finalizarea studiilor. Proiectul „Teatrul modern – Mijloace multimedia” s-a finalizat la data de 30 aprilie 2014, toţi indicatorii şi obiectivele contractului de finanţare fiind atinşi.

IN MEMORIAM Petre Bokor, vineri, la TVR 2

Petre Bokor – foto Teatrul Nottara

Telespectatorii vor putea urmări vineri, 2 mai, la ora 11.00, piesa “Leul în iarnă” de James Goldman, a cărei regie artistică poartă semnătura regretatului om de teatru, piesă din “Arhiva de Aur” a TVR.

Spectacolul a fost preluat de la Teatrul Naţional “I.L.Caragiale” şi filmat în studiourile TVR în anul 2005. În distribuţia lui se regăsesc nume mari ale scenei româneşti, precum Carmen Stănescu, Damian Crâşmaru, Medeea Marinescu, Vlad Ivanov, Dragoş Ionescu, Marius Rizea, Gavril Pătru.

Regizorul, autorul şi traducătorul Petre Bokor a încetat din viaţă sâmbătă, 26 aprilie 2014, în Canada. Printre montările memorabile pe care le-a realizat se numără şi “Scandal la operă!” de Ken Ludwig, “Ultimul Don Juan” de Neil Simon, “39 de trepte” (după un film de Alfred Hitchcock), “Blues” de Arthur Miller, “Război şi pace” (adaptare după romanul lui Lev Tolstoi). De asemenea, piese precum “Cumetrele” de Michel Tremblay (1997, Teatrul “Giuleşti-Odeon”) şi “Doi pe cal, unul pe măgar” de Oldrich Danek (1973, Teatrul “Sică Alexandrescu” din Braşov), care au fost preluate şi înregistrate de TVR, poartă semnătura regizorală a lui Petre Bokor.

Traducerea şi adaptarea: Peter Bokor. Scenografia: Irina Solomon şi Ion Olaru. Director imagine: Laurenţiu Popescu. Producţia: Cezarina Hărăbor. Regia de montaj: Judith Georgescu. Regia TV: Silvia Ionescu.

Teatrul Mignon

“Noi doi… cu Leon”, un love story în cheia sol

Noi doi cu Leon

Din motive de sănătate, reprezentaţia de sâmbată seară se suspendă, următorul spectacol fiiind programat vineri 30 mai, ora 21.15.

Cel mai recent spectacol apărut pe afişul Teatrului “Mignon” din Bucureşti propune o recitire esenţializată a musicalului ”They’re Playing Our Song”. Comedia amăruie, scrisă de Neil Simon, izvorăşte din povestea reală a celorlalţi doi autori ai musicalului, textiera Carole Bayer Sager şi compozitorul Marvin Hamlisch.

Cea care semnează regia spectacolului, Laura-Maria Vlădoiu (absolventă UNATC de anul acesta), decupează cu acurateţe creaţia lui Neil Simon, aducând-o la dimensiunile impuse de teatrul mititel, cum îi e şi numele. Fără, însă, a pierde nimic din ceea ce era important. De ce nu s-a păstrat forma iniţială, de musical? Probabil, pentru că în România nu există şcoală de musical, iar tentativele nu prea reuşite de până acum o demonstrează cu prisosinţă. Avem, totuşi, oarece muzică, graţie lui Mihai Prejban. Actor şi chitarist la fel de bun. Din colţul lui, emite sonorităţi care susţin spectacolul cu subtilitate (şi nu-l sabotează, cum se mai întâmplă pe la alţii…).

,,În timp ce peste mulţi alţi confraţi de generaţie s-a ales praful uitării, Neil Simon rămâne şi la cei 84 de ani o prezenţă căutată a afişelor. Şi nu e vorba doar de filmele scenaristului de la Hollywood ce a semnat «Adio, dar rămân cu tine» (…) şi nici de celebrul «Desculţ în parc».

Dramaturgia autorului american nu pare nici ea căzută în desuetitudine. Titluri consacrate ale spectacolului sunt jucate şi azi în teatre cu ştaif, dar mai ales la cele «off» (ce ţin de mişcarea alternativă). Textele lui Simon sunt promovate în noile spaţii teatrale. Sunt alese de autori tineri care au nevoie de texte mai camerale. Şi sunt prizate cu elan şi de publicul anului 2014.

În balanţă atârnă, desigur, şi abilităţile de scriitură, vocaţia autorului de a propune spaţii uşor de recunoscut, ca şi răsturnări ale acestora; meşteşugul lui în împletirea tonalităţilor sentimental nostalgice cu umorul. Dar magnetul principal rămâne felul convingător al acestui fiu de evrei, născut şi crescut în Bronx şi acest campion al descrierii vieţii citadine vorbeşte despre cei pe care i-a cunoscut. Tipuri prin nimic măreţe, eroice, tipuri prin nimic excepţionale (…) Fiinţe fragile ce trăiesc la limita precarităţii şi a nesiguranţei. Personaje care simt acut nevoia de fericire şi iluzie a libertăţii. (…)

Cea mai recentă premieră de la Teatrul Mignon, «Noi doi cu Leon» beneficiază de textul datorat tălmăcirii nuanţate şi inspirate, semnate de Edith Negulici, secretar literar la «Teatrul Evreiesc de Stat», ea însăşi autoare de teatru, cu notabile începuturi, încurajate prin unele premii şi spectacole.

Montarea de la «Mignon», în regia Laurei Maria Vlădoiu şi scenografia Wilhelminei Arz, e însufleţită de Marius Călugăriţa şi Letiţia Vlădescu. Jocul lor în doi, dăruit şi plin de sensibilitate, înfiripă nu puţine momente de emoţie şi de umor.

El, Vernon, deţinător a două «Premii Grammy» şi al unui «Oscar», iubit de glorie, îmbogăţit de hituri (deloc străine de reţete comerciale), locatar al blocului din Manhattan în care a stat cândva Leonard Bernstein, pare doar o fire rigidă, închisă şi un conformist 1000%. Marius Călugăriţa ştie să dea prezenţă şi greutate personajului, să insiste pe fixaţia lui faţă de profesie, pe o anume absenţă care îl face stângaci în viaţa practică şi nepregătit pentru neaşteptate trăiri pasionale. Şi cu atât mai puţin pentru o întâlnire fatală – cu o fiintţă din altă plămadă – vulcanică, imprevizibilă, misterioasă.

Sonia se recomandă poetă şi textieră. Se prezintă ca o femeie de 30 de ani care încă nu s-a sinucis. Asta desigur şi graţie psihiatrului (shrink). Întârzie cu orele, sistematic şi exasperant. Vorbeşte non stop. Invocă dialoguri cu faţetele propriului sine. Aduce repetat în discuţie multiple obligaţii morale faţă de fostul prieten, care trece prin diverse crize. Şi recursul ei, strategic şi manipulator, la acest fantomatic Leon ameninţă să transforme relaţia de cuplu într-un fel de «menage à trois».

Şi Letiţia Vlădescu se străduieşte să accentueze stilul şocant, excentric, trăznit al eroinei, temperamentul său impetuos, exploziv, ca şi ambiguitatea sa.

Ambii interpreţi reuşesc să ridice credibil verticala acestui spectacol (…). Ei potenţează farmecul atmosferei sau promisiunile întâlnirii imposibile între Prinţ şi Cenuşăreasă, între conformistul aşezat şi fermecătoarea femeie «crazy».

Spectacolul agreabil aminteşte de caracterul de musical al originalului prin câteva momente vocale (în registrul romanţei sau al cabaretului) ale Ei. Şi prin recitalul-acompaniament învăluitor susţinut de Mihai Prejban, interpret la chitară electrică”, scrie criticul Natalia Stancu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.