In 2002, agentii CIA din Europa Centrala si de Est au inceput sa caute tari dispuse sa gazduiasca infamele inchisori secrete. Polonia a fot prima care s-a oferit si nu gratuit: 15 milioane de dolari in numerar transportati prin curier diplomatic au fost dusi de CIA la sediul central contraspionajului polonez, scrie The Washington Times. In septembrie 2003, detinutii din Polonia sunt transferati in Romania (proaspata membra NATO care decisese sa trimita trupe in Irak cu doua luni inainte) si Maroc. Marocanii au primit 20 de milioane de euro pentru a construi o inchisoare noua, ce nu a fost folosita vreodata. Despre eventuali bani virati Romaniei si despre cei care i-ar fi putut primi, publicatia americana nu publica nicio informatie.
In Polonia procurorii au initiat investigatii in cazul inchisorii unde se practica trortura si au emis mandate de arestare pe numele unor agenti CIA. Cazul polonez a ajuns si la CEDO. In Romania, investigatiile s-au limitat la un raport al unei comisii a Senatului, adoptat in 2008. Din Comisia de anchetă pentru investigarea afirmațiilor cu privire la existența unor centre de detenție ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor închiriate de CIA pe teritoriul României a facut parte Teodor Melescanu, viitor director SIE. Din noua pozitie, Melescanu a declarat: ”Daca cineva are probe, dovezi, vine, probeaza in justitie si atunci sper ca se va clarifica si aceasta problema. Am avut o ancheta a Senatului, nu au fost pe teritoriul Romaniei asemenea lucruri.”
Mai mult a vorbit fostul sef SIE din perioada 1992-1997, Ioan Talpes. El a fost consilier prezidențial, șef al Departamentului Securității Naționale, șef al Administrației Prezidențiale (21 decembrie 2000 – 10 martie 2004). “Noi ne-am străduit să avem baze americane în România, ceilalţi aveau. Dumneavoastră spuneţi că suntem nişte pioni mai mici, nişte papagali dacă vreţi. Dar cu care se spală mereu sau se scot din foc castanele”, a declarat fostul consilier prezidenţial pe securitate naţională. Iar acest parteneriat a presupus şi oferirea unor locaţii secrete. Acordul privind activitatile fortelor SUA stationate pe teritoriul Romaniei a fost semnat in decembrie 2005, in timpul mandatului initiatorului axei Bucuresti-Londra-Washington si in timp ce in Romania (potrivit presei americane) functiona o inchisoare secreta CIA.
Prezentam in continuare articolul publicat de Washington Post, in editia de vineri, sub titlul ”Povestea secreta a inchisorii CIA din Polonia”.
„Într-o zi rece de la începutul lui 2003, doi agenţi de rang înalt din cadrul CIA au sosit la ambasada americană de la Varşovia pentru a lua două cutii mari din carton, în care se aflau 15 milioane de dolari în numerar, trimişi din Germania prin curier diplomatic. Cei doi au pus cutiile într-un automobil şi au traversat oraşul până la cartierul general al serviciilor poloneze de informaţii. Au fost intampinati de colonelul Andrzej Derlatka, adjunctul sefului directorului serviciului si de alti doi ofiteri”, scrie Washington Post.
Americanii si polonezii au parafat apoi un acord care permisese ca in saptamanile precedente CIA sa foloseasca o inchisoare secreta – o vila retrasa in regiunealacurilor – pentru a interoga suspecti al-Qaeda. Serviciul secret polonez a primit banii, iar CIA o locatie buna pentru cea mai noua operatiune secreta, au spus fosti oficiali ai agentiei americane, sub protectia anonimatului.
Inchisoarea CIA din Polonia a fost poate cea mai importanta dintre toate ”locatiile negre” create de agentie dupa 11 septembrie 2011. Era prima din cele trei din Europa (au urmat apoi inchisorile secrete din Romania si Lituania) care au gazduit primul val de detinuti acuzati ca ar fi conspirat pentru atacul de pe 11 septembrie. Printre ei se afla si Khalid Sheik Mohammed, cel care s-a autodeclarat creierul atentatelor. Pe el a fost aplicata de 183 de ori tehnica simularii inecului.
Aparitia si operarea inchisorii CIA la o baza de pe teritoriul uneia dintre tinerele democratii din Europa Centrala raman invaluite in mister, sunt chestiuni pe care guvernul SUA le-a clasificat drept secrete de stat. Dar ceea ce s-a intamplat in polonia cu mai bine de zece ani in urma continua sa produca reverberatii, iar programul de interogare al CIA urmeaza sa fie revizuit.
Tratamentuol aplicat detinutilor continua sa fie un subiect legal delicat in cadrul procesului lui Khalid Mohammed, care are loc la Guantanamo, in Cuba.
In decembrie 2013, CEDO a inceput sa judece acuzatiile aduse Poloniei privind violarea legislatiei internationale si participarea la tortura prin faptul ca si-a pus teritoriul la dispozitia aliatilor. Un verdict este asteptat in 2014. ”In fata demersurilor Poloniei si SUA de a trage un val peste aceste abuzuri, CEDO are ocazia de a rupe aceasta conspiratie a tacerii si de a impune legea”, spune Amrit Singh, un avocat al Open Society Justice Initiative, cea care a depus plangere la CEDO in numele unui detinut care a fost inchis in locatia din Polonia.
Istoria casei din Polonia care a devenit una dintre cele mai infame inchisori din istoria SUA a inceput in orasul pakistanez Faisalabad, unde a fost capturat Zayn al-Abidin Muhammed Hussein, cunoscut drept Abu Zubaida, in martie 2002. CIA avea nevoie de un loc pentru detentia primului detinut important, un om despre care se credea ca are legaturi puternice cu conducerea al-Qaeda.
Cambodgia si Thailanda s-au oferit sa-i ajute pe americani. Cambodgia nu era preferata, pentru ca ofiterii CIA le-au spus superiorilor ca potentiala inchisoare este plina de serpi. Asa ca CIA l-a tranportat pe Abu Zubaida in Thailanda, intr-o locatie izolata, la mai bine de o ora cu masina de Bangkok.
CIA a refuzat sa comenteze, la fel si ambasada Poloniei la Washington. Ofiterul Derlatka nu a raspuns la mesajele ziaristilor de la Washington Post prin care i se cereau comentarii.
La cateva luni dupa retinerea lui Abu Zubaida, CIA l-a prins pe Abd al-arhim al-Nashiri, suspectat de legaturi cu un atac al-Qaeda asupra unui vas american in Yemen. Si el a fost dus in Thailanda. Si pe masura ce detinutii se inmulteau, agentia avea nevoie de o locatie mai buna. ”Era doar un fel de poiata pe care o tot reamenajam”, spune un fost oficial CIA despre casa din Thailanda.
CIA a apelat la serviciile secrete straine. Seful CIA de la Varsovia a primit vesti bune. Serviciul secret polonez, Agencja Wywiadu, avea o baza de antrenamente cu o casa pe care CIA o putea folosi, in Stare Kiejkuty, la trei ore cu masina de Varsovia. Oficialii polonezi au intrebat daca CIA nu ar putea sa aduca niste imbunatatiri casei. CIA a platit circa 300.000 de dolari pentru a monta camera de supraveghere. Casa nu era spatioasa. Avea doua etaje si nu putea adaposti mai mult de cativa detinuti. O baraca mare din spatele casei a fost si ea transformata in celula. ”Era destul de spartana”, isi aminteste oficialul CIA.
Era apoi o camera unde detinutii care cooperau puteau sa faca miscare. Pe 5 decembrie 2002, Nashiri si Abu Zubaida au fost adusi in Polonia, iar casa a capatat numele de cod Quartz. Peste cinci zile CIA a inceput programul de interogare. Oficialii au dezafectat inchisoarea din Thailanda si au eliminat urmele prezentei CIA acolo.
”Program manager” la inchisoarea din Polonia a fost numit Mike Sealy, care a primit ordinul de a folosi tehnici de interogare (acceptate de Departamentul Justitiei, dupa cum a fost informat) precum deprivarea de somn, simularea inecului. ”Cred ca asta e tortura”, a spus presedinmtele Obama, sase ani mai tarziu.
Casa era pazita de circa sase ofiteri CIA, coordonati de Sealy. Numarul analistilor si al ofiterilor era insa unul variabil. Oficialii polonezi aveau acces in inchisoare doar in camera in care se lua masa, nu si la detinuti.
In scurt timp, ofiterii au ajuns la concluzia ca Nashiri era ”un idiot”, un personaj despre care parea tot mai putinprobabil sa fi fost implicat intr-un atentat. Pentru ale a fost adus in Polonjia un lingvist care a lucrat pentru FBI la New York, albert El Gamil. Acesta a ajuns sa-l ameninte cu arma pe Nashiri. Cand superiorii au aflat, el si seful sau, Sealy, au fost retrasi din Polonia.
Cu Khalid Sheikh Mohammed, CIA a avut mai mult succes in Polonia. Initial, acesta s-a dovedit extrem de abil si de rezistent. Nu vorbea nici cand era supus simularii inecului. Acuzatul de terorism si-a data seama ca procedeul nu dureaza decat 20-40 de secunde. Nu facea decat sa numere secundele si totul trecea usor. Un ofiter CIA citat de Washington Post arata ca o data Mohammed a si adormit in timpul simularii inecului. Insa acesta nu a rezistat deprivarii de somn si a inceput sa vorbeasca.
In cele din urma, CIA a trebuit sa paraseasca Polonia, pentru a nu se expune ramanand mai mult timp in aceeasi locatie. In septembrie 2003, locatia dion Polonia a fost abandonata. Detinutii CIA au fost dusi in Romania, Maroc si mai apoi in Lituania. Gandindu-se la o solutie pe termen mai lung, CIA a oferit oficialilor marocani 20 de milioane de dolari pentru a construi o inchisoare. Ea nu a fost niciodata folosita.
In 2005, The Washington Post a relatat ca CIA a avut inchisori secrete in Europa de Est. Human Rights Watch a identificat locatiile din Polonia si Romania, iar apoi mai multi oficiali europeni si publicatii au confirmat existenta acestor inchisori.
Inchisorile CIA din Romania si Lituania au fost inchise inainte ca Porter J. Goss saplece de la conducerea CIA, in mai 2006. Unii dintre detinuti au fost trimisi in Maroc, iar altii la Kabul, in inchosoarea cu numele de cod Fernando. Din aceste inchisorio au fost transportati la Guantanamo 14 detinuti importanti, in septembrie 2006. Obama a pus capat programului de interogatorii in 2009.
In 2008, procurorii polonezi au dispus inceperea unei investigatii pentru a se afla ce se intampla la baza de antrenament a serviciilor secrete. Fara a face valva, procurorii au emis si mandate de arestare pe numele oficialilor CIA care au vizitat acea casa. Nu este limpede daca mandatele mai sunt in vigoare, incheie The Washington Post.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.