Preşedintele ales Donald Trump i-a solicitat lui Henry Kissinger o întâlnire, la scurt timp după ce discuția telefonică pe care a avut-o cu preşedintele Taiwanului a iritat China. Ar fi a treia întâlnire de după alegerile prezidenţiale între Trump, un novice în materie de politică externă, şi Henry Kissinger, 93 de ani, fost secretar de stat şi consilier pentru securitate naţională al preşedintelui Richard Nixon.
Henry Kissinger este artizanul normalizării relaţiilor dintre Statele Unite şi Republica Populară Chineză, în 1978. Acesta a fost momentul în care SUA au transferat ambasada din Republica China (denumirea oficială a Taiwanului) în Republica Populară Chineză şi au luat act de faptul că Beijingul consideră Taiwanul o parte a teritoriului naţional – politica „o singură Chină“. Pe de altă parte, Kissinger a contribuit şi la noua arhitectură a relaţiilor SUA-Taiwan, fără recunoaşterea denumirii Republica China, însă cu o cooperare apropiată şi cu vânzări masive de arme către Taiwan. În urmă cu exact un an, preşedintele Barack Obama a anunţat că SUA vor vinde Taiwanului arme în valoare de aproape două miliarde de dolari.
„O gesticulaţie minoră a Taiwanului“
Acesta este contextul în care Donald Trump a nesocotit tradiţiadiplomatică de aproape 40 de ani, discutând telefonic cu preşedinta Taiwanului, Tsai Ing-wen. Reacţiile politice şi din presa americană au fost mai dure decât cele din China. Publicarea acestei informaţii a provocat o reacţie neaşteptat de calmă la Beijing. „Nu este decât o gesticulaţie minoră a Taiwanului. Principiul unei singure Chine se bazează pe o relaţie sino-americană sănătoasă şi sperăm să nu vedem că aceste baze sunt puse sub semnul întrebării“, a spus ministrul chinez de Externe, Wang Yi.
Întâlnire de gradul zero a „vulpoiului“ Kissinger
Explicaţia acestui calm poate fi căutată în discuţia pe care Henry Kissinger a avut-o cu preşedintele chinez Xi Jinping, la Beijing, pe 2 decembrie, cu câteva ceasuri înainte de discuţia lui Trump cu preşedinta Taiwanului. În preambulul anunţatei întâlniri cu Donald Trump, Kissinger a declarat că este „impresionat de reacţia calmă a conducerii chineze, care sugerează hotărârea de a vedea dacă se poate stabili un dialog raţional“.
Analiştii citaţi de presa americană susţin că, prin provocări precum discuţia cu preşedinta Taiwanului, Trump doreşte să traseze liniile unei noi relaţii cu Beijingul, una mai agresivă decât a administraţiei Obama. Pe de altă parte însă, Donald Trump este pregătit să renunţe la una dintre cele mai criticate iniţiative americane la Beijing – Parteneriatul Transpacific, acordul de liber schimb menit să îndiguiască expansiunea economică chineză în zona Pacificului. Este o premisă de la care se poate dialoga constructiv cu China.
„Donald Trump este cel mai ciudat preşedinte pe care l-am cunoscut, pentru că nu are obligaţii faţă de un grup, pentru că a devenit preşedinte prin propria strategie şi printr-un altfel de program faţă de al contracandidaţilor. Este o situaţie unică“. Henry Kissinger
Diplomaţia SUA, încotro?
În timp ce Donald Trump discută cu Henry Kissinger, poziţia de secretar de stat al SUA este în aer. Favoriţi sunt generalul David Petraeus (fost director CIA), fostul primar al New Yorkului, Rudolph Giuliani, şi fostul guvernator de Massachusetts, Mitt Romney. Cu siguranţă că veteranul Kissinger va avea şi el un cuvânt de spus în nominalizarea pe care o va face Trump. Este un semnal că politica SUA nu va fi deloc cea promisă de Trump în campania electorală. În primul rând, Trump caută sfaturile unui susţinător al lui Hillary Clinton, aşa cum s-a declarat Kissinger. Apoi, Kissinger este strategul care a pus bazele deschiderii economice dintre Republica Populară Chineză şi SUA, exact acea deschidere despre care Trump a declarat că este cauza sărăcirii clasei muncitoare din America. Mai poate fi Trump crezut atunci când doreşte limitarea schimburilor cu China?
Discuţia avută de Trump cu preşedinta Taiwanului şi întâlnirile sale frecvente cu Henry Kissinger arată că mişcările făcute de preşedintele ales nu sunt provocări necumpănite la adresa Chinei, ci rezultatul unor deliberări îndelungi ale consilierilor săi. Nu înseamnă însă că tabăra independentiştilor din Taiwan trebuie să exulte. Având în vedere că preşedintele ales primește sfaturi din partea „vulpoiului“ Kissinger, Taiwanul este pentru Trump un pion pe care îl poate sacrifica şi mâine.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.