Restricţiile de retragere din depozitele la băncile din Grecia nu se aplică şi băncilor româneşti cu capital grecesc, a transmis Guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
„Acestea se supun legilor din România, sunt supravegheate direct de BNR”, a spus şeful BNR, adăugând că eventualele măsuri de control ale capitalurilor impuse de autorităţile elene nu se aplică băncilor de la noi.
Mugur Isărescu a mai spus că băncile româneşti cu capital grecesc pot face faţă unor evoluţii nefavorabile generate de situaţia din Grecia. Solvabilitatea băncilor româneşti cu capital grecesc este de 17,6% (mai 2015), în creştere faţă de 16,3%, în decembrie 2014, şi peste minimul de 8%, a mai spus Isărescu.
Băncile româneşti cu capital grecesc dispun de active lichide la un nivel adecavat, conform Guvernatorului: „Toate cele 4 bănci româneşti cu capital grecesc au fie numerar în casă sau în rezervele minime obligatorii, fie titluri de stat şi alte active care pot fi transformate rapid în numerar”.
BNR a adoptat măsuri care să asigure lichiditatea băncilor, chiar şi în condiţia în care, din cauza unor reacţii emoţionale, acestea nu ar găsi lichiditate în piaţă, conform Guvernatorului Băncii Naţionale, referindu-se la facilitatea de REPO.
Şeful BNR a mai spus că gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante ale băncilor româneşti cu capital grecesc se află în proximitatea mediei pe sistem.
Băncile româneşti cu capital grecesc nu sunt dependende de finanţarea de la băncile mamă, a mai precizat Mugur Isărescu: „Liniile de finanţare de la băncile mamă reprezintă în prezent 27,5% din totalul pasivelor băncilor româneşti cu capital grecesc. Majoritatea semnificativă, 81,5%, au scadenţa mai mare de un an. Nu au cum să retragă aceste linii de finanaţare. În cazul nereînnoirii liniilor de finanţare, băncile româneşti cu capital grecesc au resurse suplimentare de a obţine lichiditate. Activele eligibile pentru refinanţare la BNR reprezintă aproape dublu faţă de nevoia de lichiditate în cazul nereînnoirii liniilor de finanţare care expiră în 2015”.
Guvernatorul a răspuns implicit şi analiştilor ING, care transmiseseră anterior că finanţări estimate la 2,5 miliarde euro accesate de la Atena de subsidiarele româneşti ale băncilor elene ar putea fi înlocuite cu finanţare de stat.
Raportul ING arată: „În ciuda declaraţiilor BNR potrivit cărora nu vor fi accesate fonduri de stat, suntem mai degrabă sceptici şi ne aşteptăm ca finanţarea provenită de la Atena, de 2,5 miliarde euro, pentru subsidiarele locale ale băncilor elene să fie înlocuită cu fonduri de stat, ceea ce ar putea avea un impact asupra deficitului bugetar cu până la 1,5% din PIB şi va afecta profilul datoriei pe termen scurt”.
În România au activităţi patru bănci cu acţionariat grecesc – Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească, acestea cumulând 12% din activele sistemului bancar.
Sursa: Bursa
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.