Partea greacă a insulei, care este membră în UE, le poate întoarce proverbul eurocraţilor: „Să te fereşti de Bruxelles şi atunci când îţi oferă daruri”. Contra unui ajutor financiar de 10 miliarde de euro pentru sistemul bancar cipriot, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană au impus o măsură care sună a confiscare a unor sume din depozitele bancare ale celor care şi-au plasat economiile în băncile din această insulă. Astfel, cei care au depozite, dar şi conturi curente în bănci cipriote de până la o sută de mii de euro, vor trebui să plătească o taxă de 6,7%, în timp ce depunătorii care au conturi mai mari de o sută de mii de euro vor plăti o taxă de aproape 10%. Şocul este cu atât mai mare cu cât Cipru era recunoscută ca un paradis fiscal mai ales pentru companiile off shore.
Preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, a spus presei că Bruxelles-ul l-a pus în faţa unui şantaj: dacă vrea un ajutor de 10 miliarde, trebuie să accepte această „taxă”. Presa financiară internaţională dezvăluie că Angela Merkel ar fi luat legătura direct cu autorităţile cipriote, cu un mesaj care suna clar a şantaj: confiscaţi banii depunătorilor din băncile voastre, sau părăsiţi zona euro.
Analiştii pieţei sunt extrem de îngrijoraţi. Acuză Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană că au încălcat promisiunea pe care o făcuseră, şi anume că, oricât de mare ar fi criza, depozitele bancare ale cetăţenilor nu vor fi afectate. Or, Barroso şi Mario Draghi (preşedinte Băncii Centrale Europene) au încălcat acum această regulă. Decizia în ceea ce priveşte Ciprul ar putea provoca o undă de şoc în toată Europa. Bruxelles-ul creează astfel un precedent periculos pentru piaţa bancară europeană. Eurocraţii au început să se joace cu încrederea publicului în siguranţa propriilor depozite bancare. Deponenţii din statele membre UE periferice se tem de un tratament similar în viitorul apropiat. Cine mai poate garanta că o asemenea măsură nu va fi aplicată şi în Spania, Portugalia sau Italia, spre exemplu.
Măsura reprezintă un semnal negativ în ceea ce priveşte normalizarea fluxurilor de capital în zona euro, obiectiv pentru care numeroase state europene s-au sacrificat prin adoptarea de măsuri de austeritate.
Totodată, devine tot mai evident că aceste fluxuri de capital din Europa sunt din ce în ce mai vulnerabile la deciziile aberante ale unei autorităţi politice care se află la Bruxelles, dar care este manipulată de Berlin. Se dovedeşte că Germania este încă în plină expansiune de impunere de reguli statelor membre UE mai sărace. O analiză politico-financiară a Group Société Générale dezvăluia că, în perspectiva alegerilor legislative care ar urma să aibă loc peste şase luni în Germania, cabinetul Angelei Merkel a decis să le arate contribuabililor germani că are grijă de ei şi că este gata să dea peste bot oricărui stat european, pentru că, vezi-doamne, Germania nu mai poate împărtăși riscurile financiare suplimentare cu parteneri din zona euro și nu mai poate tolera derapaje politice. Cu alte cuvinte, adio planuri de salvare a altor țări din zona euro cu banii contribuabililor germani. Dreapta germană este gata, pentru a reveni în topul sondajelor electorale, să sacrifice întreaga Europă.
Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a încercat să spele imaginea guvernului său, ca să nu fie perceput din ce în ce mai mult ca unul care practică diktatul austerităţii în toată Europa. El a declarat postului de televiziune ARD că guvernul german ar fi dorit ca depozitele bancare ale celor care au mici economii (sub o sută de mii de euro) să nu fie afectate de această măsură, dar că oficialii de la Comisia Europeană şi de la Banca Centrală Europeană nu au fost de acord şi că ei trebuie să fie acum „cei care ar trebui să de explicaţii ciprioţilor”. Dacă ar fi să îi dăm crezare ministrului german de Finanţe, înseamnă că atât Comisia Europeană, cât şi Banca Centrală Europeană, prin măsura aberantă impusă băncilor cipriote, nu fac decât să submineze toate eforturile făcute până acum de statele membre UE, şi membre ale zonei euro, pe la summiturile de la Bruxelles de a salva Europa de efectele crizei şi de a o îndrepta spre creştere economică. Grupul JP Morgan scria că, prin măsura impusă Ciprului, „Europa nu a făcut decât să îşi tragă singură cu o bazuka în picior”.
Ceea ce se întâmplă în Cipru va avea un efectul de bumerang şi asupra guvernului conservator eurosceptic de la Londra, care susţinea ideile de austeritate ale Germaniei. În băncile cipriote sunt foarte mulţi cetăţeni britanici care şi-au depus economiile, în special pensionari care au ales să îşi petreacă restul zilelor pe insulă. O bună parte dintre militari britanici, care lucrează în bazele navale din Cipru, vor fi şi ei puternic loviţi în interese lor financiare.
O lovitură puternică prin introducerea acestei taxe o vor primi şi oligarhii ruşi. Pe timpul crizei financiare, Ciprul nu a ezitat să ceară ajutor financiar Rusiei. Explicaţia este simplă. Băncile de pe insulă sunt locul preferat al oligarhilor ruşi şi al mafiei ruse în ceea ce priveşte operaţiunile de spălare de bani depuşi în băncile cipriote. Se aude că, sub efectul acestui şoc, ruşii vor schimba destinaţia banilor lor (ca să scape de sub jurisdicţia bancară a zonei euro). Aceasta ar putea fi de acum înainte Letonia.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.