Lansări de carte şi noutăţi editoriale

“Filosof de ocazie”

Pe o străduţă patriarhală din centrul Bucureştiului, într-una din cele şapte case vechi boiereşti locuiesc doi prieteni: un filosof de ocazie – un autodidact care se hrăneşte cu sisteme filosofice, dar îşi păstrează atitudinea şi candoarea diletantului, judecându-se adesea autoironic – şi Baltazar – un sculptor care lucrează la opera vieţii sale, un cal monumental din marmură care va atinge perfecţiunea.

Trăiesc boem, poartă discuţii savante, au gusturi rafinate, ascultă muzică clasică.

Până într-o zi, când în cea mai luxoasă vilă de pe stradă se mută o femeie misterioasă de o frumuseţe rară.

Toţi vecinii sunt atraşi de ea ca de un magnet. Cine este această femeie? E Moartea, îşi spune Baltazar, e Nemurirea însăşi, îşi spune filosoful.

Volumul, semnat de A. C. Pahomi, va fi lansat miercuri, 5 martie, la ora 18.00, la Librăria “Bastilia”.

Vor lua cuvântul, alături de autoare: Acad. Răzvan Theodorescu, Silvia Chiţimia şi Oreste Scarlat Teodorescu.

Camelia Stănescu Ursuleanu va citi un fragment din roman.

“Escapada”

Vineri, 7 martie, ora 19.00, la Librăria Bastilia, va fi lansat volumul “Escapada”, de Lavinia Branişte, care va susţine şi o lectură publică. Invitaţi: Dan Sociu şi Bogdan-Alexandru Stănescu.

Întruchipări ale omului modern preocupat de carieră şi de statutul său în societate, personajele Laviniei Branişte visează la îmbogăţire şi recunoaştere socială, uitând de familie şi de cei apropiaţi. De multe ori însă, munca până la epuizare, obsesia pentru propria imagine şi îndepărtarea de prieteni pot avea consecinţe nebănuite.

Fiecare text al “Escapadei” redă, subtil-ironic, imaginea mult amplificată a unei probleme provocate de stilul de viaţă actual. Munca într-o mare companie, lumea universitară, întâmplări mărunte sau relaţii eşuate devin puncte de plecare pentru poveşti cu tâlc, pline de farmec, al căror final este de multe ori lăsat în voia imaginaţiei cititorului.

„Lavinia Branişte scrie bine. Orice subiect ar aborda, oricât de minimalistă ar fi situaţia descrisă, senzaţia predominantă a cititorului este plăcerea de a citi. Primează naturaleţea scriiturii, sare în ochi inteligenţa autorului, iar frustrarea transmisă este rezultatul unor conflicte foarte bine construite. Lavinia Branişte se va impune foarte repede ca unul dintre cei mai buni autori de proză scurtă din literatura noastră actuală. Eu nu prea am îndoieli legate de previziunea asta. Ar mai fi, însă, pericole precum încălzirea globală, guvernul Ponta, Antonescu, Băsescu, viaţa în sine…”, scrie Bogdan Alexandru-Stănescu.

Lavinia Branişte s-a născut în 1983, la Brăila. A studiat limbi străine la Cluj-Napoca şi Bucureşti. A debutat în 2006 cu volumul de poezii “Poveşti cu mine” (“Paralela 45”), după care a urmat un volum de proză scurtă, “Cinci minute pe zi” (“Casa de Pariuri Literare”), în 2011.

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când Editura Polirom a lansat colecţia „Ego. Proză”, coordonată de Lucian Dan Teodorovici, o colecţie menită să propună cititorilor cât mai mulţi scriitori tineri, prozatori care să vă poată convinge că nu sunt cu nimic mai prejos decât autorii consacraţi.

În prezent, colecţia „Ego. Proză” cuprinde 116 titluri, multe dintre acestea premiate şi traduse în străinătate, dar şi reeditate în alte colecţii prestigioase ale Editurii Polirom.

Bestselleruri la Polirom

“Râul care ne desparte”, al scriitorului kenyan de expresie engleză Ngugi wa Thiong’o, “Papagalul verde”, de Martha Bibescu, una dintre cele mai importante figuri ale perioadei interbelice româneşti, “Marea, dimineaţa”, de Margaret Mazzantini, autoarea bestsellerului “Nu te mişca” (cu peste două milioane de exemplare vândute, tradus în 35 de limbi şi ecranizat în regia lui Sergio Castellitto, cu Penelope Cruz în rolul principal), şi “Tangoul Vechii Gărzi”, al romancierului spaniol Arturo Perez-Reverte, ale cărui cărţi au fost traduse în peste patruzeci de ţări, tirajele însumate ale acestora ajungând la câteva milioane de exemplare – acestea sunt cele mai recente titluri apărute în colecţia „Biblioteca Polirom”, lansate în aceste zile.

“Tangoul Vechii Gărzi”

„Pagini de un erotism surprinzător şi cu o doză serioasă de aventură”, nota “El País”.

În romanul lui Arturo Perez-Reverte, Max Costa are şaizeci şi patru de ani şi este şoferul unui doctor elveţian înstărit, ce trăieşte pe coasta Mediteranei, în Sorrento, în liniştiţii ani ’60. Într-o zi, Max vede pe stradă o doamnă elegantă, mai în vârstă, care i se pare cunoscută.

Din acest moment, trecutul năvăleşte peste bătrânul şofer care, în perioada interbelică, fusese un rafinat şi viclean dansator monden în saloanele de lux ale înaltei societăţi. Femeia întâlnită seamănă cu o fostă iubită din tinereţea sa, Mecha, cu care, demult, în anii ’20, fostul dansator colindase mahalalele din Buenos Aires în căutarea tangoului autentic, originar. Acum, după atâta timp de la ultima lor întâlnire, Max Costa decide să revină pentru ultima oară la vechile sale îndeletniciri, fără să ştie că riscă să reînvie o poveste de iubire dramatică şi că se va trezi implicat, la fel ca în trecut, într-o încâlcită poveste de spionaj şi interese politice, declanşata de o banală partidă de şah.

„«Tangoul Vechii Gărzi» e o demonstraţie magistrală a faptului că nu trebuie neapărat să ne identificăm cu eroii unui roman ca să ne prindem în jocul lui. Descoperim in acest mare roman fenomenala măiestrie a unuia dintre cei mai buni povestitori din literatura europeană, un as al întorsăturilor de situaţie, al enigmelor poliţiste, al meandrelor derutante create de poveştile sale de ură şi iubire.” (“La Croix”)

„Erotism, viaţă autentică, dorinţe şi aventuri, toate povestite de Arturo Perez-Reverte într-o formă dintre cele mai atractive” (“La Vanguardia”).

„Un roman de maturitate, o carte rotundă, în care sunt vizibile toate marile calităţi ale autorului, cu o poveste ce curge fără momente de lâncezeală, mereu sub tensiune, şi un stil narativ de o concentrare maximă, plin de rigoare şi eleganţă.” (“El Cultural”)

Romanul a apărut recent la Editura “Polirom”, în traducerea din spaniolă, semnată de Dan Munteanu Colan.

“Papagalul verde”

„O carte stranie, o poveste frumoasă, cu farmecul arid al unei cutiuţe de prizat tutun din secolul XVII”, scria criticul de la “New York Times”. Iar cel de la “Library Journal” afirma: „Publicat prima oară în anii ’20, în Franţa, tradus apoi în engleză, «Papagalul verde» era pentru vremea aceea o adevărată îndrăzneală literară, căci vorbea despre incest într-o poveste în care o tânără rusoaică încearcă din răsputeri să afle rădăcinile exilului, ale înstrăinării familiei sale”.

La nouă ani, poţi să iubeşti atât de tare, încât, dacă iubirea îţi este luată, să nu mai vrei să iubeşti deloc, niciodată, pe nimeni. Şi ce dacă iubeşti un papagal preţios şi verde, care te-a ales dintr-odată, într-o dimineaţă anume, şi s-a aşezat pe mâneca hăinuţei tale? Iubirea cea mare e iubirea cea mare, singura, pe viaţă. “Papagalul verde”, unul dintre romanele celebre ale prinţesei Martha Bibescu, e povestea unei fetiţe care, trăind într-o casă lipsită de iubire, se îndrăgosteşte pentru totdeauna de o pasăre. E o dragoste care se împlineşte prea târziu, aşa cum prea târziu se întâmplă toate în viaţa ei, umbrită de amintirea unui frate dispărut şi de „păcatul cel mare“ al părinţilor. Şi, când tot ce ţi se întâmplă e pus sub semnul unei voinţe vechi, venite din străbuni, doar o iubire mare te mai vindecă. Asta dacă nu e şi ea parte din blestemul strămoşesc…

Martha Bibescu (1886-1973) este una dintre cele mai importante figuri ale perioadei interbelice româneşti. Fiica lui Jean Lahovary şi a prinţesei Emma Mavrocordat, căsătorita la 17 ani cu vărul ei, George Valentin Bibescu, tânăra aristocrată colindă lumea, îi scrie lungi scrisori amicale prinţului moştenitor al Germaniei, se îndrăgosteşte pe rând de diplomaţi şi scriitori, străluceşte, cu spirit şi graţie, în saloanele pariziene.

Primul său roman, “Les huit Paradis” (1903), un jurnal de călătorie în Persia, primeşte “Premiul Academiei Franceze” şi laudele lui Maurice Barrés. “Isvor, le pays des saules” (1923) este romanul ţării natale, iar “Catherine-Paris” (1927), proza cu foarte puternice note autobiografice, e povestea nostalgică a mult visatei „Internaţionale a principilor”, al cărei sfârşit Martha Bibescu va trăi să îl vadă, după 1945, când va părăsi pentru totdeauna palatul de la Mogoşoaia şi ţara. Stabilită, după câţiva ani de peregrinări, la Paris, nobila exilată va mai publica “La Vie d’une amitié”, corespondenţa cu abatele Mugnier, cel mai fidel prieten, şi “La Nymphe Europe”, prim volum din ceea ce ar fi trebuit să fie un ciclu autobiografic.

Romanul de la Editura “Polirom” este tradus din limba franceza de Constantin Popescu.

“Râul care ne desparte”

Un roman al nevoii de speranţă, al renaşterii culturii africane.

Pe malurile unui râu sălăşluiesc două comunităţi Kikuyu, ce trăiesc după legile tradiţiei, mânate de credinţe ale căror rădăcini puţini şi le mai amintesc. Misionarii creştini veniţi în zonă încearcă din răsputeri să scoată în afara legii ritualul circumciziei femeilor, dar în acelaşi timp creează disensiuni în rândurile celor două comunităţi. Localnicii sunt împărţiţi în cei care cred în educaţia creştină, cu binefacerile şi oportunităţile ei, şi cei care speră că tradiţiile poporului lor îi vor îndrepta către o soartă mai bună. Pe măsura ce conflictul se adânceşte, tragedia capătă nuanţe şi prin intervenţia unui cuplu de îndrăgostiţi, care încearcă să acopere ruptura culturală ce macină cele două lumi prinse în prăpastia îndoielii.

„Un roman în care sensibilitatea unei limbi îşi găseşte locul într-un melanj ce capătă uneori simplitatea marilor opere originare.” (“The Guardian”)

„«Râul care ne desparte» are calităţile unei ficţiuni bine temperate, inteligente şi sensibile.” (“The Times Literary Supplement”)

„Viaţa noastră e un câmp de bătălie unde două forţe redutabile duc un război continuu; una încearcă să ne afirme umanitatea, iar cealaltă se străduieşte din răsputeri s-o distrugă”, scria Ngugi wa Thiong’o.

Ngugi wa Thiong’o s-a născut în Limuru, Kenya, în 1938. Studiile superioare şi le-a definitivat la “Universitatea Makerere” şi la Universitatea din Leeds. În prezent este profesor la “New York University”.

“Marea, dimineaţa”

Farid trăieşte într-una din ultimele oaze din Sahara. Lumea lui este deşertul fără sfârşit, locul fierbinte al naşterii şi al fericirii, locul împlinirii şi al păcii. Această pace va fi însă sfâşiată de un zgomot la început insinuant, apoi din ce în ce mai puternic, care se apropie încet, ca un animal de pradă, chiar din inima deşertului: războiul.

Jamila, mama văduvă, nu are altă cale decât să-şi ia copilul şi să fugă. Unde însă? Spre mare, spre celălalt deşert. Dincolo, de cealaltă parte a întinderii de apă, Vito, care-şi trăieşte copilăria în Sicilia, asistă la sosirea valurilor de refugiaţi.

Scriitoarea Margaret Mazzantini, care semnează acest roman, s-a născut în 1961, la Dublin. Îşi petrece copilăria şi adolescenţa în diverse ţări europene, mai ales în Spania, până când familia se stabileşte definitiv în Italia.

Urmează cursurile “Academiei de Artă Dramatică” din Roma. După o frumoasă carieră artistică în teatru, cinema şi televiziune, răsplătită cu numeroase premii de interpretare, Margaret Mazzantini renunţă la scenă în favoarea scrisului. Debutează în 1994 cu romanul “Ligheanul de zinc” (distins cu premiile “Selezione Campiello” şi “Rapallo Carige”). Pentru romanul “Nu te mişca” (2002; Polirom, 2004, 2013) primeşte “Premiul Strega” şi Premiul “Grinzane Cavour”, cele mai prestigioase distincţii literare italiene. Tradusă în peste treizeci de limbi, cartea a devenit imediat bestseller şi a fost ecranizată de Sergio Castellitto, cu Penelope Cruz în rolul principal.

A mai scris piesa de teatru “Manola” (1998), monologul “Zorro” (2000) şi romanele “Venit pe lume” (2008; Polirom, 2010), “Nimeni nu se salvează singur” (2011; Polirom, 2013) şi “Marea, dimineaţa” (2011, recompensat cu premiile “Pavese” şi “Matteotti”).

Traducere din limba italiană şi note de Gabriela Lungu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.