Ediţia cu numărul 22 aTârgului Internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură, organizat de Radio România – Centrul Cultural Media Radio România, s-a deschis ieri, sub motto-ul cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio.
La ceremonia oficială de deschidere au participat Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General Radio România, Oltea Şerban-Pârâu, Director al Centrului Cultural Media Radio România, E.S. Joanne Lemay, Ambasadorul Canadei şi Preşedinte GADIF (Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România) – Invitatul de Onoare al ediţiei din acest an, noul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, Luiza Domnişoru, Şef Şerviciu Relaţii Publice “Automobile Dacia”, şi reputatul cercetător şi profesor de istoria artei, stabilit în prezent în Elveţia, Victor Ieronim Stoichiţă, Preşedinte de onoare al Târgului.
Inevitabil, momentul inaugural a fost marcat de tragicele evenimente din Franţa şi de amintirea dramei din Clubul Colectiv, la care s-au referit toţi vorbitorii.
„Radio România rămâne principalul actor cultural pe piaţa media din România, generând gesturi culturale de anvergură, extrem de importante pentru cultura română şi pentru educaţia acestei naţii. Târgul GAUDEAMUS este unul din aceste exemple de top pe care le generează şi le susţine Radio România”, a afirmat Ovidiu Miculescu, subliniind importanţa Târgului pe scena culturală românească.
Într-o scurtă intervenţie, Victori Ieronim Stoichiţă a adus o bine venită notă de umor: „Sunt a doua oară la GAUDEAMUS. Acum câţiva ani am fost ca cititor obişnuit, petrecându-mi o zi pe la toate standurile şi ştiu foarte bine ce înseamnă – ce a însemnat pentru mine, ceea ce bănuiesc că înseamnă şi pentru cititorul obişnuit o zi la un târg de acest fel. Eşti puţin buimăcit, dar cu un sentiment care mi se pare extraordinar de a te plimba printre cărţi, de a fi pus în faţa unor dileme: o cumpăr, n-o cumpăr, o pot lua cu mine sau nu, nu am poate prea multe, pot să le car pe toate… dilemă extraordinară”.
„Acest târg care se află deja la cea de-a XXII-a ediţie are o semnificaţie cu totul specială. El vine într-un moment în care se iveşte o speranţă pentru producţia de carte. Ştiţi că Parlamentul a votat noul Cod fiscal care prevede, de la 1 ianuarie 2016, scăderea TVA-ului pe cărţi de la 9 la 5% […] Acest lucru va reprezenta o uşurare pentru editori, pentru publicul cultivat. […] Ideea este ca să putem face în aşa fel încât cartea să circule mai uşor, încât să fie mai lesne de procurat, de cumpărat, încât drepturile de autor să fie respectate mai riguros şi, în sfârşit, dar nu în ultimul rând, să ajungă şi ceva mai mulţi bani şi în buzunarele scriitorilor, pentru că ei sunt cei de la care industria cărţii profită”, a anunţat Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, aflat, după cum a mărturisit, în situaţia de a vorbi atât ca ministru, cât şi în calitate de profesor universitar.
După nelipsitul sunet de trompetă emis energic de poetul Paul Daian, care a marcat deschiderea efectivă a Târgului, publicul primei zile a manifestării, puţin numeros în comparaţie cu ediţiile trecute, a putut vizita în linişte standurile editurilor, dominate, ca prezenţă fizică, de GADIF şi de standurile Radio România.
Am remarcat spaţiul mai redus ocupat de unele edituri, cum ar fi Humanitas şi Polirom, ceea ce nu a impietat însă asupra ofertei de carte, variată şi gândită, evident, pentru a atrage cele mai diverse categorii de public. De la filosofie la cărţile de referinţă, de la albumele de artă la clasicii literaturii universale, de la volumele de memorii la cele de călătorii şi, mai ales, la cele de psihologie aplicată (atât de căutate în zilele noastre) şi de reţete culinare, plaja editorială a acoperit, practic, toate posibilele zonele de interes.
Am remacat o prezenţă mai substanţială, numeric şi nu numai, a cărţilor religioase, cu referire la toate religiile, dar a celor de esoterism, şi a publicaţiilor destinate copiilor. Şi aş menţiona că volumele din aceste sectoare sunt printre cele mai frumoase din punct de vedere tipografic.
GADIF şi-a început programul de Târg cu lansarea volumului Oublier Bucarest, de Victor Ieronim Stochiţă, organizată de Ambasada Elveţiei.
La Editura Corint, am remarcat romanul Dezastrul de la Cernobîl de Svetlana Aleksievici, câştigătoarea de anul acesta a Pemiului Nobel pentru Literatură, ce va fi lansat sâmbătă, “o istorie orală mişcătoare a catastrofei din 1986 de la reactorul nuclear de la Cernobîl, în care curajul fatalist şi stoic este dublat de un umor incredibil de negru”, cum o defineşte Publishers Weekly.
Acoperind zone geografice şi istorice diverse, cartea de istorie ocupă un loc larg în oferta editurii. Să amintim, oarecum la întâmplare, Turcia şi fantoma armeană. Pe urmele genocidului, de Laure Marchand şi Guillaume Perrier, ce va fi lansat mâine în prezenţa E.S. Hamlet Gasparian, Ambasadorul Armeniei în România, “Un fascinant reportaj prin timp şi spaţiu despre ceva ce se poate nega că a fost, dar din care nu se poate nega că au rămas urme: Dosar1915”, potrivit afirmaţiei scriitorului Bedros Horasangian.
Siria. De ce s-a înşelat Occidentul, de Frédéric Pichon, oferă, potrivit autorului, răspunsul la mai mult întrebări: “De ce fug refugiaţii? Şi, mai întâi, cine sunt ei? Sunt victimele cele mai norocoase, cele mai bogate din tot ceea ce laşitatea şi calculele cinice ale Occidentului au produs în Siria”.
Poveştile nobililor transilvăneni, adunate în cartea Tovarăşul baron, de Jaap Scholten, ce va fi prezent la lansarea de sâmbătă, reconstituie o istorie plină de frumuseţi subtile sau spectaculoase, de la baluri strălucitoare la ororile din închisorile comuniste, toate redate cu emoţie şi căldură. În plus, volumul va fi prezentat de Georgeta Filitti, Ana Blandiana şi Filip-Lucian Iorga.
Singur în Damasc. Viaţa şi moartea spionului israelian Eli Cohen, de Samuel Segev, tradusă pentru prima dată în lume, din limba ebraică în limba română, va fi lansată duminică în prezenţa E.S. Tamar Samash, Ambasadoarea Israel în România. Este povestea lui Eli Cohen, un spion israelian care a reuşit să se infiltreze la cel mai înalt nivel, în numeroase şi diverse cercuri, furnizând informaţii preţioase.
Literatură beletristică este şi ea bine reprezentată. Să amintim numai Încă o istorie de dragoste sau arhitectura unui chip cioplit, de Liviu Lungu, sau romanul HAOS, de Alessandro Baussmerth, care reuşeşte să evoce „atmosfera, misterul, culoarea şi parfumul unui Orient în mişcare”.
O explozie de culoare te întâmpină în zona publicaţiilor pentru copii. Cele mai frumoase basme şi legende populare din lumea întreagă adună laolaltă poveşti din diverse ţări, care vorbesc despre locuri exotice, obiceiuri necunoscute, despre tradiţii şi popoare îndepărtate, în care se regăsesc aceleaşi visuri şi aceeaşi magie care fascinează copiii de pretutindeni.
De la Secretele magice ale lui Moş Crăciun! la versiunea integrală a Aventurilor lui Buratino sau Cheiţa de aur de Aleksei Tolstoi, însoţită de ilustraţiile superbe, expresive şi moderne ale talentatei Sacha Poliakova, de la cărţile colecţiei Aventură şi mister: Nesfârşita goană după elefant, Evadare din biblioteca domnului Lemoncello, Misterul de la Hanul Pungaşilor la cele ale terapiei prin artă, ilustrate de o aventură în culori cu animale şi mii de flori, cu desene de Millie Marotta, Paradisul tropical sau Grădina timpului, a artistei coreeană Ji-Hye (Daria) Song, toate volumele provoacă şi stimulează imaginaţia.
Grupul Editorial Corint reuneşte sub o singură siglă editurile Corint, Corint Books, Corint Junior, Corint Educational şi Corint Logistic. El oferă şi un portofoliu generos manuale şcolare, auxiliare şcolare, dicţionare, atlase şi tratate, lucrări de referinţă din diverse domenii: istorie, medicină, geografie etc.
În apropierea standului Editurii Corint se află cel al Editurii Vremea, singurul la care ne vom mai opri astăzi. Sunt expuse volume diverse, dintre care le menţionăm în special pe cele de mărturii ale unor personalităţi ale istoriei noastre recente, ca Memoriile unui fost săgetător, de Vintilă Horia, Memoriile lui Nicolae Stroescu-Stînişoară, fost director al Radio Europa liberă, Istoria întortocheată a jaguarului albastru – Jaguarul Regelui, de Radu Portocală, Anii pierduţi. Amintirile unui arhitect deportat în U.R.S.S, de Jean Schafhütl.
De remarcat şi cărţile vizând refacerea unei epoci, ca Tânăra generaţie interbelică, de Miruna Lepuş, ce va fi prezentată la lansarea de vineri de Mircea Martin, Nicolae Mecu şi Silvia Colfescu, Bombardamentele germane din Primul Război Mondial, de Alexandru Armă, Aviatoarele României. Din înaltul cerului, în beciurile Securităţii, de Sorin Turturică…
Şi pentru iubitorii de lectură călătoria continuă…
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.