×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 5 ore
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Vineri, 22 septembrie 2017, 03:48
EUR (€)
-0.0002 ↘
4.5987 RON
USD ($)
+0.0318 ↗
3.8593 RON
• • •
Eveniment cultural de excepţie
O lucrare a lui Brâncuşi poate fi admirată după 45 de ani

Academia Română le pregătește participanților la Noaptea Muzeelor 2017, de pe data de 20 mai, o surpriză. Vreme de zece ore, după 45 de ani, va putea fi admirată una dintre puținele lucrări ale lui Constantin Brâncuși care se află în România.

Sculptura „Cap de copil“, semnată de Constantin Brâncuși, realizată în anul 1906, de dimensiunile: 26 x 36 x 8 cm, în tehnica bronz patină, va fi expusă la Muzeul de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică-Minovici“ (str. Dr. N. Minovici nr.3).

Lucrarea lui Brâncuși va putea fi admirată timp de zece ore, în intervalul orar 16.00-02.00. Intrarea este liberă pentru toate categoriile de vârstă.

Această lucrare a fost realizată în anul 1906, în perioada pariziană a artistului, pe când era ucenic la maestrul Auguste Rodin, cu puțin înainte de realizarea celebrei „Domnișoara Pogany“.

„Statueta are povestea ei. Un copil orb obișnuia să îl viziteze pe Brâncuși la atelierul său. Până când, într-o zi, acest copil a devenit subiect pentru lucrările sale. Băiatul a putut astfel «să se vadă». Lucrarea de sculptură este înscrisă în categoria Tezaur a Patrimoniului Național Mobil și va intra în circuitul de vizitare odată cu redeschiderea Muzeului de Artă al Academiei Române «Acad. G. Oprescu»“, ne-a declarat Luminița Gliga, inspector de specialitate la Direcția Patrimoniu a Academiei Române. Până atunci însă, publicul bucureștean o poate admira pe data de 20 mai.

Lucrarea lui Brâncuși va fi expusă la revenirea sa în atenția iubitorilor de artă în cel mai potrivit cadru cu putință. „Este un muzeu splendid, care merită vizitat. Și dincolo de colecția splendidă pe care o are casa, de vitralii, de cărți vechi, obiecte de artă structurală importante ale Europei, în Noaptea Muzeelor va fi aici, adus publicului spre vizionare largă, și un bust de Constantin Brâncuși – Cap de copil, din colecția academicianului George Oprescu. Și, o dată în plus, astfel se va întregi traseul acesta vizitațional. Avem acest exponat-surpriză și, în același timp, vedetă, care se va mula perfect în această atmosferă renascentistă, postrenascentistă, cu obiecte foarte importante, foarte valoroase, care formează traiectul vizitabil obișnuit al muzeului“, ne-a declarat Costel Cioancă, muzeograf.

Muzeul de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică-Minovici“

Muzeul de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică-Minovici“ este situat în nordul Bucureștiului, în apropiere de Gara Băneasa (str. Dr. N. Minovici nr. 3). Casa este ridicată în stil Tudor (gotic terţiar englezesc), cu inserţii de stil normand (rezalidul şi manoires-urile). Construită între 1939 şi 1942 (de meșteri italieni, austrieci și nemți), cu costuri exorbitante, 7.032.182 lei-aur (moneda din 1942), după realizarea a peste 400 de planuri și gândită în detaliu de fondator și de arhitectul Enzo Canella, clădirea a fost reședința soților Ligia și Dumitru Furnică-Minovici, mari iubitori și colecționari de artă. Aceasta a devenit proprietate a Academiei Române din anul 1945 (prima donație), urmând cele din 1957 și 1975.

A fost importantă îmbinarea esteticului cu respectarea elementelor de natură muzeistică – rolul pe care îl are lumina în prezentarea obiectelor din colecție. „În primul rând, trebuia rezolvată problema luminii. Din punctul de vedere al luminii, stilul goticului terţiar era excepţional de favorabil, geamurile fiind numeroase, chiar lipite unul de celălalt şi, mai mult, adesea suprapuse. Faţada este îndreptată spre sud, pe de o parte, ca să aibă privirea spre parc, pe de alta, ca prin cele 47 de ferestre de pe această parte să poată intra cât mai multă lumină“, povestea Dumitru Furnică-Minovici. Casa este proiectată în forma literei L, având, la îmbinarea celor două laturi de pe faţada sudică, un turn coronat, asociat zidurilor crenelate, ansamblu care dă faţadei un aspect de fortăreaţă medievală. Cărămida şi prezenţa contraforţilor accentuează această imagine.

Șemineu în stil renascentist toscan

Sala de arme

Pe faţada nordică, vila a fost decorată cu un rezalid, specific arhitecturii normande, un pod de tip pontus levi specific castelelor din Norfolk, Anglia, în timp ce acoperişul a fost decorat cu trei coşuri în stil Tudor. Ușa în stil gotic este o copie fidelă a celei de la intrarea Castelului Hornby din Yorkshire.

Pe latura sudică a casei, corespunzând în interior camerei bibliotecii, a fost construită o loggia, care, la etajul I, susţine balconul cu acces din dormitorul familiei. Aici a fost prevăzută o mică grădină în stilul Renaşterii florentine, cu un bazin specific patio-urilor antice, bănci pentru vizitatori, statui, metope, fragmente de frize.

Împătimitul colecționar Dumitru Furnică-Minovici (1897-1982) provenea dintr-o familie importantă – fam. Minovici. Era director al unor filiale externe ale SAR CREMIN (Creditul Minier), trebuind să acopere un vast areal geografic şi cultural. A avut ocazia de a alege viitoarele exponate adăpostite de Muzeul de Artă Veche Apuseană într-o colecţie eclectică, adunată pe parcursul câtorva decenii din anticariatele (cu precădere Dorotheum-ul din Viena, dar şi din filialele acestuia de la Leipzig şi München) şi/sau de la licitaţiile de artă ale vremii. Din anul 1946, muzeul a intrat în circuitul turistic.

Vitraliu

Colecția (peste 900 de exponate) cuprinde valoroase opere de artă veche apuseană aparţinând şcolilor flamandă, germană, austriacă, franceză şi italiană, din secolele XV-XIX: arme medievale şi moderne, vitralii, tapiserii, mobilier, tablouri şi o impresionantă bibliotecă de cărţi vechi şi rare.

Terenul pe care este construit Muzeul de Artă Veche Apuseană i-a fost cedat lui Dumitru Furnică-Minovici de către Nicolae Minovici (o parte din terenul său unde era deja construită casa în stil brâncovenesc – Muzeul de Artă populară Românească – Casa cu clopoței, donată în 1936 municipalității bucureștene).

Grădina este concepută în stil florentin, cu vegetație și fragmente de sculpturi şi statuete, cu un bazin cu nuferi.

Simona PopescuPublicat Vineri, 12 mai 2017
3277
 | 15
 | 2
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
SOBOLANU
+2
OARE LA CAT O FI EVALUATA ??????????????????
Publicat Vineri, 12 mai 2017
+Răspunde
Matei
-3
Este remarcabila grija Academiei pentru realizarea dorintelor poporului. Popor care indura si suporta multe. Totusi cred ca s-au inselat putin in ceea ce priveste aceasta actiune. Caci nu « Capul unui copil » vrem si nici macar al lui Motoc ! Subiectul poarta alt nume !...
Publicat Vineri, 12 mai 2017
+Răspunde
Recomandate
Ce a aflat Tudose dimineață
Publicat acum 13 ore şi 18 minute
Băluţă se înfurie şi mai ia un chioşc
Publicat acum 14 ore şi 3 minute
Centrul Atenţiei
alarm off
Dosar Cotidianul
5 articole/ Actualizat Sâmbătă, 09 septembrie 2017
alarm off
Mostra de la Veneţia
7 articole/ Actualizat Duminică, 10 septembrie 2017
alarm off
Cotidianul cititorilor
20 articole/ Actualizat Miercuri, 20 septembrie 2017
Ioan Buduca

Singurele forțe reale care se opun reformei Toader sunt cele care compun Sistemul: factorul intern (procurorii) și factorul extern (ambasadorii).

Ioan BuducaPublicat acum 8 ore şi 5 minute