O vară a melomanilor

Desigur, marile festivaluri ale verii de la Salzburg, Bayreuth şi Glyndebourne sunt adresate în special melomanilor. Chiar dacă de cele mai multe ori întâlneşti la aceste festivaluri aceleaşi persoane: îndrăgostiţi de muzica de operă şi de muzica clasică.

Salzburgul aparţine marilor maeştri

Prestigiosul Festival şi-a deschis porţile cu un program demn de reputaţia lui. Poate fi numit un festival cultural, nu numai muzical, pentru că acordă teatrului un loc egal cu cel al operei sau al concertelor.

Viziunea Salzburgului, ca o uriaşă scenă, a fost oferită în 1920 de Hugo von Hofmannstahl, Max Reinhardt şi Richard Strauss, care au şi fondat Festivalul. Când a fost creat, în 1920, muzica lipsea. Numai după doi ani l-au invitat pe prietenul lor comun, Richard Strauss, să adauge o stagiune de operă. La început, această parte muzicală a fost încredinţată Filarmonicii din Viena, care îşi avea la Salzburg stagiunea de vară.

Salzburgul, invadat de melomani

Între 18 iulie şi 31 august, pentru a treia oară Festivalulul este sub direcţia lui Alexander Pereira. În această vară, focusul programului e axat pe Richard Strauss, care va fi celebrat pentru cei 150 de ani de la naşterea sa. Franz Welser-Möst şi regizorul Harry Kupfer au adus Cavalerul Rozelor în Festival.

Serata de deschidere a avut loc cu Don Giovanni, în regia lui Sven-Eric Bechtholf, la pupitru, Christoph Eschenbach, care a continuat trilogia lui Da Ponte. Ildebrando D’Arcangelo, în rolul lui Don Giovanni.

Scenă din Don Giovanni la Salzburg

Din anii ‘60, programul a căpătat o asemenea amploare încât aceasta nu-l mai putea acoperi singură, chiar dacă şi-a păstrat supremaţia. Şi în această vară, Filarmonica Vieneză asigură 4 din cele 6 opere de pe afiş şi 6 programe simfonice, fiecare programat de două ori. În total, 37 de prestaţii în cinci săptămâni, într-o perioadă în care majoritatea orchestrelor sunt în vacanţă.

Pentru ediţia din 2014, punctele forte sunt un nou Don Giovanni pus în scenă de Sven-Eric Bechtolf şi Cavalerul Rozelor, care prilejuieşte întoarcerea veteranului regiei, Harry Kupfer, şi a dirijorului de la Staatsoper Wien, Franz Welser-Möst. Creaţia va avea un loc de frunte, cu premiera mondială a operei ”Charlotte Salomon”, a compozitorului şi dirijorului Marc-André Dalbavie, pe un libret de Barbara Honingmann, în regia lui Luc Bondy, care se învârte în jurul vieţii talentatei pictoriţe Charlotte Salomon, născută la Berlin, care, fugind înspre sudul Franţei, a fost prinsă şi ucisă la vârsta de 26 de ani şi incinerată la Auschwitz.

În 24 iulie a fost premiera mondială cu Charlotte Salomon, la Salzburg

Nu poate fi uitat Trubadurul, în regia lui Alvis Hermanis, sub bagheta lui Daniele Gatti, care îi are protagonişti nici mai mult nici mai puţin decât pe Anna Netrebko şi Placido Domingo.

Va putea fi ascultată şi opera rară Fierabras, de Schubert, în regia lui Peter Stein, sub bagheta dirijorului german Ingo Metzmacher. Libretul, axat pe perioada celor două războaie din Franţa carolingiană, este inspirat de La Chanson de Fierabras, din secolul al XII-lea. Rezultatul nu este foarte fericit după cum mărturisesc criticii: versuri modeste cu intrigă complicată, personajele sunt tratate într-un mod elementar, iar libretul confirmă predilecţia pentru subiecte cavalereşti şi medievale dragi germanilor, nu foarte romantice. Schubert a adoptat o soluţie la jumătatea drumului, între tradiţiile italieneşti şi Singspiel.

Scenă din Charlotte Salomon la Salzburg

Soprana Cecilia Bartoli va fi Cenuşăreasa din opera lui Rossini, în regia lui Damiano Michieletto.

Nu va lipsi nici impunătorul proiect Tristan şi Isolda de Richard Wagner.

În privinţa concertelor, Alexander Pereira joacă pe cartea integralelor. Va fi onorat marele compozitor austriac Anton Bruckner, ale cărui 9 simfonii au fost încredinţate unor mari dirijori ca Bernard Haitink, Herbert Blomstedt sau Daniel Barenboim.

Marianne Crebass în Charlotte Salomon, premiera mondială la Salzburg

Pentru iubitorii de concerte, Festivalul a început cu o Săptămână de muzică spirituală, ”Creştinism şi Islam”, în interpretarea ”Wiener Philharmoniker”. Apoi, cele nouă Simfonii de Bruckner, cele 32 de sonate pentru pian de Ludwig van Beethoven şi muzica contemporană, cum ar fi cea compusă de Marc-André Dalbavie.

Cu Nikolaus Harnoncourt, Mariss Jansons, Simon Rattle, Riccardo Muti sau Esa-Pekka Salonen pentru celelalte programe, vara 2014 de la Salzburg aparţine marilor maeştri.

Un total de 270 de spectacole, în 45 de zile, trei genuri de operă, concerte şi teatru.

Glyndebourne, operă şi picnic, de 80 de ani

Sala de spectacole din Glyndebourne

Picnic în timpul Festivalului din Glyndebourne

La Glyndebourne are loc un rafinat festival, o specie de excentricitate britanică. Toate doamnele trebuie să fie în rochii lungi şi bărbaţii în smoking. Urmează apoi primul act din Operă, pe urmă o lungă pauză de o oră şi jumătate, pentru a face un picnic cu alţi englezi, printre oi. După aceea, publicul se reîntoarce în teatru pentru a urmări actul al III-lea. La sfârşit, întoarcerea către Londra.

Este unul dintre festivalurile lirice cele mai prestigioase şi excentrice din lume. Este un loc magic şi puternic, aflat pe dulci coline cu rododendrum în floare, la distanţă de o oră de Londra.

Tara Erraught şi Teodora Gheorghiu în Cavalerul Rozelor la Glyndebourne

A fost creat în 1883 de familia Christie, devenind unul dintre festivalurile cele mai elegante din lume, iar în 1934, de când John Christie a inaugurat noul teatru, cu ”Nunta lui Figaro”, publicul este obligat să vină numai în ţinute de seară, iar spectacolele au loc după-amiază. Sala avea iniţial 300 de locuri, iar azi are 1.200. Datorită calităţii spectacolului şi unicităţii locului, Festivalul a cucerit publicul, dar şi critica. Anul acesta aniversează 80 de ani. Se povesteşte că John Christie s-a îndrăgostit din primul moment de Audrey Mildmay, tânăra soprană pe care o luase drept consultant, căsătorindu-se cu ea.

La Finta Giardiniera, Glyndebourne

Castelul familiei nobiliare de la Glyndebourne are 30 de camere care sunt deschise regizorilor, scenografilor, costumiştilor şi tehnicienilor care lucrează pentru Festival. Elegant, fascinant, având 50 de ani, Gus Christie face parte din cea de a treia generaţie care se ocupă de Festival. Bunicul său organiza primele serate dedicate unui grup restrâns de melomani, apoi tatăl său, Sir George, l-a transformat într-unul dintre cele mai iubite festivaluri. Din 2000, Gus Christie este cel care se ocupă de evenimente, întrucât are marea responsabilitate de a continua ceea ce a început familia sa. Cea mai mare dificultate, după cum mărturiseşte, este aceea ”de a găsi un echilibru just între opere. Desigur, este un festival elitist. 88% din public este constituit din prietenii «Glyndebourne Festival Society», provenind din întreaga Europă. Dar pentru a-i încuraja pe tineri, avem şi câteva spectacole rezervate tinerilor sub 30 de ani. Dar şi aceştia trebuie să vină în ţinută de seară. Aici regulile sunt clare. Pentru bărbaţi, rigoarea spune că trebuie să aibă un costum închis, dar pot opta pentru un smoking, cu varianta sacou alb, obligatoriu cu papion sau cravată. Pentru doamne, obligatoriu rochia de cocktail, dar fără pălărie. Acestea sunt rezervate pentru cursele de la Ascot. Şi în privinţa pantofilor regulile sunt stricte. Sunt de evitat pantofii cu toc cui, care nu sunt practici pe o plimbare pe iarbă. Apoi, pentru că în Anglia în plină vară temperatura nu depăşeşte 25 grade, e necesar ca doamnele să poarte un şal elegant sau o pashmina”, mărturiseşte Gus Christie într-un interviu acordat Silviei Mapelli.

Evgheni Onegin la Glyndebourne

Don Giovanni la Glyndebourne

Teatrul actual a fost desenat de Michael Hopkins&Pateners şi inaugurat în 1994, el găzduind astăzi în jur de 1.200 de spectatori. Are o formă clasică de potcoavă, în timp ce scena rotativă permite sofisticate scenografii. În coşul de picnic pe iarbă este obligatoriu să existe o faţă de masă din in, farfurii din ceramică, pahare numai din cristal şi tacâmuri din argint. Pentru că la Glyndebourne chiar şi picnicul trebuie să fie extraordinar.

Castelul de la Glyndebourne

Festivalul s-a deschis anul acesta cu ”Cavalerul rozelor” de Richard Strauss, o operă care îmbină rafinamentul nostalgic, farsa şi senzualitatea, în intriga sa plasată în secolul al XVIII-lea la Viena. Regia este semnată de Richard Jones şi are o distribuţie de mare clasă: Kate Royal (la Maréchale), Tara Erraught (Octavian), Lars Woldt (Baron Ochs auf Lerchenau) şi românca Teodora Gheorghiu (Sophie). ”London Symphony Orchestra” îl are la pupitru pe Robin Ticciati, noul director muzical de la Glyndebourne.

Melomanii vor mai putea asculta ”Evgheni Oneghin”, de Ceaikovski, ”Don Giovanni” şi ”La Finta Giardiniera” de Mozart, cea de a doua într-o nouă producţie, dar şi ”Traviata” de Verdi, ”Rinaldo” de Haendel.

Wagner la Bayreuth

Walkiria, pe scena de la Bayreuth

Bayreuth este, în schimb, monotematic, ba chiar monoauctorial. Dacă iubiţi Wagner, sunteţi în Paradis, dacă îl detestaţi, veţi coborî în Infern, pentru că aceste opere sunt foarte lungi, iar programul a fost creat de Richard Wagner după criterii artistice geniale, dar sadice, un spectacol ţinând până la şase ore, în care spectatorii stau pe scaune de lemn netapiţate şi fără braţe.

În deschidere, Inelul Nibelungilor, sub direcţia lui Kiril Petrenko, şi în regia lui Frank Castorf, a fost demenţial. La această ediţie, nicio nouă producţie. Oraşul este agreabil, dar în care nu ai aproape nimic ce să faci, decât poate să vizitezi casa lui Wagner, mormântul său, să-i citeşti cărţile lui Wagner, să achiziţionezi suvenirele din casa sa şi să discuţi cu alţi pasionaţi, tot despre Wagner.

Radio România Muzical a transmis în direct 6 spectacole prezentate la Festivalul de la Bayheuth, un punct de referire pentru pasionaţii muzicii marelui compozitor: ”Olandezul zburător”, ”Aurul Rhinului”, ”Walkiria”, ”Siegfried”, ”Lohengrin” şi ”Crepusculul zeilor”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.