Cancelarul Angela Merkel a vorbit nu o dată în ultimii ani despre „o Europă cu mai multe viteze, în care nu toate statele membre să participe la același nivel de integrare“, iar la summitul informal din Malta, pe 3 februarie, cancelarul german a venit cu inițiativa oficializării acestui proiect.
Europa cu mai multe viteze nu este un proiect, ci o realitate veche, Europa României nu este cea a Belgiei, după cum Europa văzută din Polonia nu este cea văzută din Italia. Însă poziția actuală a Germaniei vine să arate că Angela Merkel, acuzată mereu pentru imobilismul său, este pregătită să inițieze această schimbare, iar acest lucru poate fi oficializat în luna martie, la Roma, unde urmează să fie semnată o declarație privind viitorul UE după Brexit. Calendarul este unul foarte bun pentru Merkel, care își poate convinge electoratul că a scăpat de statele-problemă din estul Europei și astfel poate obține un nou mandat.
Bani pentru apărarea europeană
Europa cu două viteze este susținută de toate statele fondatoare ale Comunităților Europene și de majoritatea statelor din zona euro. Într-un interviu difuzat duminică de radioul public din Germania, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a arătat deschis pentru această schimbare la față a Europei, cu mai multă „flexibilitate“ (i.e. lăsarea pe dinafară a mai multor state membre) în ce privește moneda euro. „Unde se poate, de ce nu am putea funcţiona mai diferenţiat?“, a spus el în interviu. În schimb, spune Juncker, nu este de dorit ca acest principiu al vitezelor diferite să se aplice și în apărarea europeană, acolo unde UE ar trebui să-și aprofundeze politicile comune. Cu alte cuvinte, președintele Comisiei Europene își dorește un nucleu al statelor dezvoltate din Vestul Europei care să continue integrarea, în timp ce statele estice, așa-zisa „Europă iliberală“, să contribuie doar la proiectul militar al integrării, în primul rând prin achiziția de armament produs în Vestul Europei, în dauna industriei americane de profil.
„Bătaia de joc“ a României
Inițiativele vest-europene coordonate de Germania sunt identice cu cele sugerate de criticii americani ai noului președinte Donald Trump. O analiză succintă publicată de Carnegie Europe arată că nu toate statele UE respectă principiile la care au aderat. „Aceste valori sunt transformate în bătaie de joc de guvernele din Polonia, Ungaria și România. De ce ar trebui contribuabilii europeni să verse zeci de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii unor țări ale căror guverne nesocotesc angajamentul pentru valorile statului de drept?“, se arată pe site-ul Carnegie Europe. Pe de altă parte, UE are nevoie de o politică de apărare „credibilă“, având în vedere declarațiile lui Donald Trump despre NATO ca „organizație învechită“ și posibila apropiere de Rusia. „Chiar dacă Trump se angajează să mențină umbrela americană de securitate deasupra Europei, aceasta nu ar fi suficientă pentru a face față pericolelor interne și externe.“ Așadar, în timp ce posibilitatea apropierii de nivelul economic al V estului european se reduce, intrarea statelor est-europene într-un soi de „Schengen al apărării“, împreună cu investițiile aferente, este binevenită.
Apel pentru o Europă condusă de Berlin
Wolfgang Ischinger, organizatorul Conferinței de Securitate de la Munchen, care își va deschide lucrările duminica viitoare, a pus sub semnul întrebării legăturile dintre Europa și SUA în timpul administrației Trump. „Dacă președintele SUA spune că are la fel de multă încredere în Putin ca și în cancelarul Merkel, asta mă înfioară“. „Acordul anterior prevedea că proiectul UE va fi apărat și că scutul va fi NATO. Nu vreau să dramatizez, însă trăim într-o nouă eră“, în care arhitectura de securitate este instabilă și viitorul relației transatlantice este nesigur, a spus Ischinger. Soluția diplomatului german este ca toată Europa să apere proiectul dominat acum de Germania și să sublinieze în fața lui Trump că „UE are 500 de milioane de locuitori, mult mai mulți decât SUA“.
UE se joacă cu focul
O reacție a venit din partea Greciei, o poziție foarte tăioasă având în vedere disputa dintre Atena și Berlin privind condițiile în care Grecia va trebui să ramburseze datoria de circa 280 de miliarde de euro pe care o are la FMI și UE (în primul rând Germania). Premierul Alexis Tsipras a declarat că nu le va permite liderilor europeni să se folosească de drama grecilor pentru a câștiga alegerile ce urmează în Olanda, Franța și Germania. „Cine se joacă cu ideea unei zone euro cu două viteze, cu sciziuni și diviziuni, se joacă cu focul“, a spus Tsipras, încrezător totuși că guvernul german „nu le va permite piromanilor să se joace cu chibriturile în depozitul de muniție“. Tsipras i-a cerut cancelarului Angela Merkel să oprească „agresiunea constantă împotriva Greciei“.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.