România celebrilor Urechilă şi Spionilă

Avocatul Radu Chiriță, profesor la Facultatea de Drept a Universității „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, a întreprins un demers oficial ale cărui concluzii sunt cutremurătoare: în doar cinci ani, între 2010 şi 2015, autoritățile noastre juridice au dispus interceptarea convorbirilor telefonice a circa 300.000 de persoane.

L-am întrebat pe avocatul Gheorghe Piperea cum comentează această situaţie.

Cotidianul: 99,98% din cele peste 100.000 de cereri de interceptări telefonice formulate de procurori în fața instanțelor de judecată au fost aprobate de acestea, conform studiului publicat de avocatul clujean Radu Chiriță. Ce părere aveți despre amploarea acestui fenomen?

Gheorghe Piperea: Trebuie să recunoaștem că amploarea acestui fenomen este extraordinar de mare. Și nu toate instanțele au răspuns solicitării sau au spus că cetățeanul nu are dreptul să fie informat, ceea ce contravine legii. Societatea noastră nu mai este de mult o democrație, este un stat care se bazează pe metode securiste, în care serviciile secrete fac legea. Când ai nu mai puțin de 110.000 de cereri, din moment ce în localități necunoscute, cum este Săveni, au fost 259 de astfel de cereri de interceptări telefonice, trebuie să te întrebi dacă nu cumva în țara asta persoane care, chiar dacă nu au făcut nimic, sunt suspecte că au săvârșit infracțiuni. Vă așteptați să fie vorba despre infracțiuni importante, care se judecă de către instanțe superioare, nu de către judecătorii unde sunt dosare de drept comun. De ce să pui sub ascultare hoți de găini?

Pentru aceste interceptări telefonice a fost nevoie de personal și aparatură tehnică, ceea ce înseamnă cheltuieli din bani publici.
− Nu rezultă din cifrele publicate câți au fost condamnați. Și dacă nu au fost condamnați înseamnă că au fost cercetați abuziv și s-au cheltuit degeaba foarte mulți bani, cu tehnica de ascultare, monitorizare, bani plătiți de noi. Trebuie să ne întrebăm ce sume s-au cheltuit cu toate aceste interceptări telefonice și care a fost eficiența. E ceva foarte în neregulă, trebuie să punem întrebări pentru că sunt banii contribuabililor, puteam să facem alte lucruri cu ei, să luptăm împotriva criminalității în familie, a criminalității juvenile, prin Internet, lucruri prezente în societatea de azi. Apropo de apărarea societății de infractori: infractorii adevărați rămân liberi, iar noi nu mai suntem protejați. Oamenii se întreabă ce măsuri se iau împotriva agresorilor, de ce un violator este arestat și apoi eliberat, de exemplu. Dacă dispui interceptări telefonice prin care găsești un corupt la 300.000, ce înțelegi? Că în România încă mai persistă metode securiste, încă se dau hotărâri nedrepte, greșite, care încalcă drepturile omului. Și apoi un condamnat pe nedrept dă România în judecată la CEDO, obține despăgubiri pe care tot noi le plătim.

Ne întrebăm dacă persoanele interceptate au știut că sunt ascultate.
− Legea spune că oamenii trebuie să fie anunțați. Din statistică nu rezultă câți dintre aceștia știu că au fost interceptați. Situația este una reală. Sunt sute de mii de oameni care habar n-au că sunt monitorizați. Nu știi că ești ascultat, multe situații sunt scoase din context. Nu știm și am început să ne temem că, într-o convorbire normală, între doi oameni obișnuiți, apar expresii interpretate greșit de procurori, scoase din context, și te trezești cercetat pentru nimic. Astăzi, în loc să dai cu bâta, e suficient să faci dosar penal. Un dosar penal se face simplu. Radu Chiriță spunea că au fost 4.523 de cereri de mandat, din care unul singur a fost respins. Și ce mai căuta judecătorul acolo? Azi nu mai are niciun sens să revii la practici vechi, anacronice. E mai simplu să urmărești persoana nu doar prin interceptări telefonice, o monitorizezi pe Internet, pe rețelele de socializare, și-i faci dosar penal.

Credeți că este vorba despre același sistem securist de înainte de ‚89, doar metodele s-au schimbat?
− Pe vremea comunismului sistemul represiv era eficient pentru că ne era frică. Pentru că, de frică, ne pâram între noi pentru fapte reale ori inventate. Aceste lucruri sunt pregnante și acum, la 28 de ani după Revoluție. Majoritatea dosarelor care au fost soluționate se bazează pe denunțuri. Și asta nu este o veste bună. Am ajuns din nou în situația de dinainte de 1989. La manifestațiile de stradă din ianuarie-februarie se striga „DNA să vină să vă ia!“. Asta înseamnă că oamenii sunt de acord cu aceste practici și astăzi. Sunt manipulați și nu-și dau seama, ajung să iubească opresorul, cred că luptă pentru o societate liberă, când se întâmplă de fapt opusul. Oamenii nu au nicio vină că au ieșit în stradă, pur și simplu sunt scoși în stradă ca urmare a unor tactici de manipulare. Mulți au venit pentru a mai discuta, pentru a ieși din monotonie, nu știau de ce se protestează. Vă spun asta pentru că, la un moment dat, deși OUG 13 a fost abrogată, ei tot în stradă erau. Au fost create confuzii atunci și îți dai seama de asta dacă faci un pas în spate și privești lucrurile retrospectiv. A fost derulat un scenariu care s-a desfășurat în perioada 2010-2015, așa cum relevă și acest studiu despre care vorbim. A fost perioada de aur a alianței dintre serviciile secrete. Prin protocoalele pe care le-au făcut, au completat sau chiar au înlocuit legile.

Zilele astea s-a vorbit și despre arhiva SIPA...

− Se coordonează povestea lui Radu Chiriță cu dosarele SIPA. Acolo nu e vorba despre încălcarea legii de către magistrați, e vorba despre informații despre viața lor personală. Elemente colectate de un sistem securistic împotriva judecătorului. Poate că nu pare mare lucru, judecătorul nu a făcut nimic grav, însă se fac publice lucruri care încalcă dreptul la viață privată și care pot declanșa o catastrofă pentru persoana respectivă. Trebuie să fim speriați și atenți, democrația este pusă la încercare prin aceste activități de tip securist.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.