Afară e vopsit gardul, înăuntru leopardul. O zicală care se potriveşte bine Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). În ultimii 15 ani, singura organizaţie globală care se erijează în apărător al sănătăţii publice nu are ca tema preferata SIDA, cancerul, malaria etc., ci combaterea fumatului, un scop nobil care scuză orice mijloace. Un audit intern al Naţiunilor Unite, sub tutela căreia se află OMS, dezvăluie, însă, o serie de practici chestionabile, care par să se reflecte şi în conduita acesteia pe plan extern. Aşa se face că o deputată comunistă din Moldova a fost premiată de numita organizaţie pentru promovarea celei mai drastice legi antitutun din Europa. O ţară unde, conform chiar unui raport al OMS, spitalele „sunt dotate insuficient cu utilaj medical (…)”, iar „starea sanitaro-igienică şi sanitaro-tehnică a unor instituţii medicale este nesatisfăcătoare”. Ultima conferinţă a OMS a avut loc la Moscova, în timp ce Rusia invada Ucraina. De asemenea, Organizaţia apreciază discursul public al lui Erdogan, potrivit căruia „a lupta împotriva fumatului e la fel de important ca a lupta împotriva terorismului (…)”, adăugând că „produsele din tutun omoară generaţiile viitoare”. E bine ştiut că procesul de epurare din Turcia nu s-a oprit la fumat şi fumători, iar generaţiile viitoare vor avea, probabil, mult mai mult de suferit din cauza regimului dictatorial. Aceeaşi OMS o premiază pe Aurelia Cristea, iniţiatoarea legii antifumat în România, în plin scandal al dezinfectanţilor diluaţi. Tot în România, expertul agreat de OMS şi singurul specialist recunoscut în domeniul combaterii fumatului îşi vede de propriile interese, deloc întâmplător comune cu interesele industriei farma, apărând sănătatea publică. Între timp, numiţii experţi din ţară şi de aiurea cutreieră lumea pe bani publici, fiind gata să zboare tocmai până în India, ca să rezolve principala problemă a planetei, fumatul.
Potrivit presei internaţionale, un audit realizat în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) de United Nation’s Office of Internal Oversight Services a scos la iveală incidente grave de tipul fraudelor, corupţiei sau hărţuirii sexuale. În cursul anului trecut, s-a înregistrat o creştere de 66% a cererilor de investigare a comportamentelor neetice, incidentele legate de fraude au crescut cu 20% faţă de 2014, iar numărul cazurilor de hărţuire sexuală s-a dublat. În total, au fost raportate 83 de astfel de cazuri.
Raportul relatează ca un reprezentant a fost hărţuit şi insultat, iar logodnica acestuia a fost atacată într-un hotel, în septembrie 2015. O altă investigaţie relevă că o angajată a OMS din Geneva a fost hărţuită sexual de superiorul ierarhic, prin „comportament, mesaje şi cuvinte”. În urma auditului, a ieşit la iveală şi că un înalt reprezentant al OMS „a aranjat pentru fiul unui prieten să lucreze în sediul organizaţiei, aparent ca intern”, chiar şi după ce a fost informat că acesta era mult prea tânăr şi îi lipsea experienţa pentru a deveni stagiar. Acelaşi personaj a utilizat resursele organizaţiei în interes personal – maşină, zboruri cu avionul, rezervări la hotel şi a încercat să forţeze angajarea unui apropiat într-o poziţie a OMS pentru care nu avea nici o calificare. Un alt oficial al organizaţiei a încălcat procedurile, achiziţionând echipamente de 2,1 milioane dolari de la un prieten, în condiţiile în care alţi furnizori ofereau aceleaşi bunuri, la preţuri mult mai mici. Nimic nou sub soare, aşadar,
Când Dr. Margaret Chan, directorul general al OMS, a fost solicitată să comenteze raportul, Tarik Jašarević, responsabil pentru relaţiile cu presa, a râs, după care a replicat: „în nici un caz”. Chan „nu va vorbi cu media pe acest subiect”, a punctat Jašarević.
De precizat că OMS este finanţată de plătitorii de taxe din întreaga lume, prin contribuţiile celor peste 180 de state membre. Organizaţia a primit numai din SUA, în 2015, 305 milioane dolari.
În 2014, OMS şi-a organizat conferinţa anuală pe tema Convenţiei Cadru pentru Controlul Tutunului, la Moscova, la scurt timp după anexarea Crimeei. Rusiei i-a fost astfel oferită ocazia de a-şi promova imaginea unui stat profund interesat de sănătatea publică. În Moldova şi România, ţări recent premiate de OMS, sunt încă regiuni unde nu există canalizare, apă potabilă sau servicii medicale. Ca să nu mai vorbim de Uganda, o alta campioană antifumat. Dar anul acesta, conferinţa OMS va fi în India, o campioană a luptei antifumat în absenţa minimei igiene.
Nu iese fum fără interes. Varianta dâmboviţeană
Pe plan local, ipocrizia discursului legat de sănătatea publică e încă şi mai vizibilă. În maternităţile din România nu se efectuează un test simplu la naşterea copilului, care costă 5 lei, pentru detectarea fenilcetonuriei, o boală fără simptome care, depistată la timp, se poate vindeca prin regim alimentar, dar care, altfel, determină retard psihic ireversibil. În România, profesorul Coculescu, eminent endocrinolog, moare în urma unei infecţii intra-spitaliceşti, iar viermii colcăie în plăgile bolnavilor de la Spitalul de arşi… Dar suntem pe drumul cel bun: s-a interzis fumatul în spaţiile publice, s-a mai câştigat o bătălie împotriva „industriei morţii”, cum spune deputata Aurelia Cristea.
Altfel se pune problema dacă vorbim despre industria farmaceutică sau „health industry”. Industrie care merge mână în mână şi cu interesul public şi cu cel personal. De exemplu, singurul expert în domeniul tutunului din România, agreat de OMS, dr. Magdalena Ciobanu, medic pneumolog şi coordonator al programului naţional Stop Fumat, face reclamă pe YouTube şi pe unde mai poate la medicamentele antifumat.
Potrivit Digi 24, încă din 2006, anul intrării în vigoare a actualei Legi a sănătăţii, există o incompatibilitate certă între exercitarea profesiei de medic şi calitatea de angajat sau colaborator al firmelor care produc sau distribuie medicamente ori materiale sanitare. Legea prevede că „pe timpul stării de incompatibilitate se suspendă dreptul de exercitare a profesiei” şi că medicul este obligat să anunţe colegiul al cărui membru este, în termen de 10 zile de la apariţia situaţiei de incompatibilitate. Conform anchetei jurnaliştilor Digi24, „în cursul anului trecut, 102 companii producătoare şi distribuitoare de medicamente au plătit medicilor, farmaciştilor şi asociaţiilor profesionale din domeniul sănătăţii 163,7 milioane lei (36,78 milioane euro)”. Plăţile către cadrele medicale au vizat „participarea la conferinţe/congrese naţionale şi internaţionale, dar şi activităţi de consultanţă, drepturi de autor şi servicii de conferenţiere. Ba chiar şi implicarea în lansarea anumitor produse ale respectivelor firme”. În lista medicilor sponsorizaţi nu apare şi Magdalena Ciobanu, deşi studiile ei sunt de notorietate, iar expertul însuşi nu neagă că ar fi beneficiat de susţinere financiară, invocând însă faptul că nu are „calitate de funcţionar public”.
Ipocrizia: efecte adverse
„Interesul poartă fesul”. Potrivit presei, încă din 2008 un raport al Agenţiei franceze pentru Securitate Sanitară avertiza că au fost înregistrate reacţii adverse grave după administrarea Champix. Conform jurnaliştilor de la Gândul, în 2007, a fost alocată suma de 400.000 de lei pentru programul Stop Fumat, iar în 2008, ministerul a cheltuit în acelaşi program 10 milioane de lei, în principal pentru medicamentele anti fumat Champix şi Zyban. Agenţia Europeană a Medicamentului (EMEA) a recomandat medicilor să comunice pacienţilor riscul apariţiei depresiilor şi tentativelor de suicid odată cu administrarea Champix, dar medicii care eliberează medicamentul sunt pneumologi, nu psihiatri.
Un raport al Food Drug Administration arată că, potrivit studiilor derulate în perioada 2013-2014, unul dintre compuşii de bază ai Champix, varenicline, provoacă efecte adverse neuro-psihice, fie că pacienţii au sau nu un istoric de diagnostic psihiatric („Neuropsychiatric adverse events occurred in patients with and without a history of psychiatric disorders”). Potrivit aceluiaşi raport, referindu-se la Zyban (Bupropion) „clinicians should be aware of the possible emergence of significant depressive symptoms or suicidal ideation in patients being treated with bupropion, and should advise and monitor patients accordingly”. Un alt raport al FDA solicita, în iunie 2016, schimbări pentru etichetarea Zyban, care să specifice efectele adverse, printre care electroencefalogramă anormală, agresiune, afazie, coma, sinucideri, delirium, halucinaţii, neuropatie, samd.
„Prescrire”, publicaţie franceză dedicată farmacologiei (citată de https://leahu.wordpress.com), a publicat, în numărul din ianuarie 2013, lista anuală a medicamentelor considerate mai degrabă periculoase decât utile. Pentru medicamentele menţionate, „Prescrire” cere retragerea de pe piaţă, din cauza riscurilor sanitare „disproporţionate” în raport cu beneficiile aduse. Pe listă se află şi Bupropione (Zyban®), şi Varenicline (Champix®).
În 2016, în revista „The Lancet“ era publicată o cercetare care viza siguranţa şi eficienţa Champix, produs de laboratoarele Pfizer, Bupropion (Zyban produs de GlaxoSmithKline, GSK) şi plasturi cu nicotină. Studiul a fost comandat de FDA – Food and Drug Administration, SUA, şi, desigur, finanţat de laboratoarele Pfizer şi GSK. „Studiul nostru oferă dovezi suplimentare cu privire la siguranţa acestor medicamente la fumătorii cu tulburări psihice, care au una dintre cele mai mari rate de fumat”, a declarat Robert M. Anthenelli, profesor la Universitatea din California, San Diego (SUA), autorul principal al studiului, citat de AFP. Potrivit acestuia, „relativa creştere a incidenţei evenimentelor nedorite neuropsihice la persoanele cu tulburări psihice stabile, indiferent de tratament, trebuie să fie pusă în balanţă cu riscurile semnificative de sănătate cunoscute ale fumatului“. Adică, vorba aceea: „Ştiţi care e diferenţa dintre un mort fumător şi un mort nefumător? Cel din urmă e un mort sănătos”.
Anul acesta a existat o tentativă de introducere a plasturilor cu nicotină pe lista medicamentelor compensate! Asta în timp ce, în proiectul de transpunere a Directivei tutunului, experta Ministerului Sănătăţii, care chiar controlează reglementările din domeniul tutunului, sabotând şi ţigările şi bugetul de stat, nu a prevăzut în proiectul legii de transpunere nici o zi de tranziţie pentru conformarea producţiei la noile cerinţe. Gurile rele spun că blocarea producţiei de ţigarete legale ar fi fost o gură de oxigen pentru… medicamentele cu nicotină, mai ales dacă acestea figurau pe lista compensatelor.
Veriga solidă din lanţul slăbiciunilor
„Nu corporaţia face legislaţia!” este sloganul preferat al activiştilor şi al ONG-urilor, despre care nu ştie nimeni cu ce bani organizează evenimente, fac comunicate de presă, campanii şamd. Corporaţiile sunt obligate să se conformeze unor norme de raportare, unor standarde etice, ceea ce nu se întâmplă cu numita „societate civilă”. Mai nou, ONG-urile anti fumat fac agenda deputatei Aurelia Cristea, a întregului Parlament şi a Ministerului Sănătăţii, dar şi agenda preşedintelui. Deputatul Daniel Fenechiu declara recent că „firmele de medicamente bagă foarte mulţi bani în politică. Cred că sunt unii dintre cei mai importanţi sponsori. Iar sistemul prin care finanţează este unul foarte interesant. Nu veţi vedea marii producători de medicamente finanţând politica. Trec prin intermediari care finanţează”. Când intermediarii folosesc umbrela binelui comun, e şi mai dificil de distins cine şi cu ce scop acţionează. Aşa se face că, oficial, Preşedinţia pare să nu aibă habar că, „Strategia 2035 fără tutun”, pe care o lansează pe 8 septembrie, este un proiect anti fumat al Coaliţiei România respiră, inspirat de OMS, evenimentul fiind prima oară anunţat („pe surse”) în Politico.eu, la Bruxelles. Coaliţia a recrutat adepţi pe Facebook, invitând potenţialii participanţi la Cotroceni. Astfel, în numele binelui comun, preşedintele urmează să semneze „ca primarul” o strategie cuprinzătoare, realizată de ONG-uri cel puţin discutabile, având ca obiectiv apariţia primei generaţii fără tutun, până în 2035. Preşedintele Iohannis se va alătura astfel lui Putin, Erdogan şi Kim Jong-un.
Între timp, aşa-zisele ONG-uri ne fac educaţie la TV, cu statistici scoase din burtă, în baza legii care le oferă spaţiu de emisie gratuit de minimum 30 minute săptămânal, pentru mesaje de interes public. Astfel, aflăm cum, la şase luni după aplicarea legii antifumat în alte ţări, „internările pentru infarct miocardic au scăzut cu 17%, iar cele pentru acutizări ale bronhopneumopatiei obstructive cronice cu 47%, ceea ce într-un an de zile înseamnă 55.000 de cazuri, adică populaţia unui oraş ca Alba Iulia”! Urmând logica videoclipului realizat nu se ştie cu ce fonduri de coaliţia de ONG-uri sau, şi mai rău, din bani publici, în câţiva ani scăpăm complet de toate cazurile de infarct miocardic, bronhopneumopatie şi alte boli! Se poate spune că, într-un cincinal, coaliţia de ONG-işti stahanovişti şi-a îndeplinit obiectivele pe trei cincinale!
„Mă bucur sincer să observ o scădere a încasărilor industriei morţii (industria tutunului) şi a industriei pierzaniei (industria jocurilor de noroc). Sunt ferm convinsă că românii şi-au investit banii inteligent în lucruri mult mai importante decât alimentarea unor industrii nefaste!”, posta recent Aurelia Cristea pe Facebook. Bănuim că ONG-iştii nu au şi un plan de înlocuire a veniturilor de miliarde de euro aduse la buget de tutun şi de alte industrii alte pierzaniei. Pentru că, de aici, înţelegem că urmează strategii cuprinzătoare pentru eliminarea tuturor viciilor şi industriilor care ne fac rău: jocurile de noroc, fast-food, băuturile carbogazoase, dulciurile de orice fel, grăsimile, gadgeturile, telefoanele mobile, computerele, bancile, maşinile şi avioanele. Apoi, pentru fustele scurte, muzica rock, părul lung şi minorităţile sexuale. Între timp, putem alimenta alte industrii, care ne vor binele. Fie că ni-l dorim sau nu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.