Un summit G-20 care este dominat de controversă diplomatică iscată de umilirea președintelui SUA, nevoit să coboare din avion pe ieșirea de urgență, este fără îndoială unul lipsit de rezultate. Este cazul Summit-ului de la Hangzhou, rezumat mai degrabă la un exercițiu de imagine al Chinei, pentru a-și afirma forța economică. Momentele de apogeu ale crizei economice au trecut și acum liderii mondiali nu mai simt o presiune, preferând să facă doar declarații goale despre creștere economică și înlăturarea barierelor comerciale, în timp ce propriile state aplică politici protecționiste dure. La fel stau lucrurile și cu precedentele reuniuni în acest format, directoarea FMI, Christine Lagarde, recunoscând în China eșecul programului stabilit la Brisbane, în 2014, care ar fi trebuit să ducă la creșterea cu 2% a economiei mondiale.
Obama iese din burta Air Force One, Putin este primit cu covor roșu
Reuniunea care și-a propus să repună pe picioare economia mondială a început cu primirea neobișnuită a președintelui american, nevoit să coboare pe ieșirea de urgență a avionului din cauza unor neînțelegeri între echipele de protocol. Mai mult, au avut loc și altercații între oficiali chinezi și jurnaliștii americani. ”E țara noastră. E aeroportul nostru”, a fost replica chinezilor.
De un tratament opus a avut parte Vladimir Putin, primit cu covor roșu și cu respectarea la literă a protocolului. Putin a întors favoarea și i-a adus în dar omologului chinez înghețată rusească. ”Mulțumesc pentru cadou, pentru înghețata gustoasă. La fiecare călătorie în Rusia cumpăr înghețată și o mănânc apoi acasă. Aveți cea mai bună înghețată”, a spus Xi Jinping la întâlnirea cu Putin.
Războiul secolului XXI
Dezbaterea G-20 a fost dominată de două proiecte cu potențialul de a configura mediul economic și de securitate în deceniile ce vin. De o parte se află strategia occidentală a acordurilor de liber schimb dominate de marile puteri economice ale Vestului și susținute de puterea militară americană, iar de cealaltă parte stă proiectul chinez al ”Noului Drum al Mătăsii”, un proiect eurasiatic care să conecteze marile economii europene și China, cu extensii și influență importantă în țările Asiei Centrale, Caucazului și Orientului Mijlociu, proiect susținut de China prin Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură, cu un capital de pornire de 100 de miliarde de dolari și cu participarea multor state vest-europene.
China a investit enorm din punct de vedere politic și diplomatic în Summit-ul G-20, pentru a-și impune proiectul Drumului Mătăsii maritim și terestru și pentru a combate marile acorduri de liber schimb al Statelor Unite: Parteneriatul Trans-Pacific și Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerț și Investiții.
Competiția dintre aceste două mari proiecte stă deja la originea unui război economic tacut, cu repercusiuni din ce în ce mai vizibile în viața de zi cu zi, cu vârfuri de aisberg ce anunță posibile confruntări militare cu mize pur economice mai degrabă decât teritoriale, așa cum arată încercările Chinei de a înlocui controlul american al traficului comercial între Oceanul Indian și Oceanul Pacific cu propria dominație.
Eșec al negocierilor pentru încetarea focului în Siria
Dincolo de această dispută surdă, Summit-ul G20 a oferit prea puține soluții pentru readucerea economiei mondiale pe creștere, principalul scop al reuniunilor în acest format. În acest context, întâlnirile bilaterale au fost de departe cele mai importante, mai cu seamă că președintele Turciei vine după recenta tentativă de lovitură de stat, Brazilia are un președinte interimar, iar Barack Obama și Vladimir Putin au avut ocazia de a vorbi față în față despre situația din Orientul Mijlociu și Ucraina.
Eșec însă și pe acest plan, pentru că, în ciuda celor două runde de discuții dintre șefii diplomațiilor rusă și americană, a fost imposibilă ajungerea la o înțelegere pentru o încetare a focului în Siria. Americanii, scrie New York Times, au sperat într-o minune și au ajuns să instaleze duminică două podiumuri de pe care Serghei Lavrov și John Kerry să facă marele anunț, însă imediat unul a fost demontat. Același rezultat și după întâlnirea de 90 de minute dintre Barack Obama și Vladimir Putin. ”Având în vedere diferențele, este o negociere grea și nu putem încă reduce aceste diferențe într-un mod viabil”, a declarat Obama la conferința de presă.
Acuze aduse Statelor Unite
Neaducându-i înghețată gazdei, Barack Obama a avut parte de un summit ce i-a lăsat un gust amar. Președintele chinez Xi Jinping s-a folosit de statutul de gazdă a Summit-ului pentru a denunța manipularea piețelor financiare și a acuza politica protecționistă a SUA. Xi s-a referit în particular la taxele impuse de SUA pentru importul de oțel laminat din China, taxe care au ajuns recent la 520%.
Umilit sau nu, președintele Obama a avut o întâlnire între patru ochi cu președintele Xi Jinping în cursul zilei de sâmbătă. Tonul a fost dictat de gazdă, care a preferat discuții pe teme economice și mai puțin despre situația insulelor revendicate de China în Marea Chinei de Sud, subiectul pe care președintele Obama a dorit să-l abordeze în principal, asta și pentru a trasa liniile de urmat pentru noua administrație de la Casa Albă.
Potrivit comunicatelor oficiale, SUA și China au căzut de acord să evite devalorizarea monedelor naționale în scopul creșterii competitivității economice și să nu limiteze oportunitățile de afaceri ale companiilor din domeniul tehnologiei informațiilor.
”Căutați sânge? Scrieți despre oțel”
Zâmbetele afișate la întâlnirile cu presa de liderii primelor 20 de economii ale lumii au dispărut în spatele ușilor închise. Aici s-au săpat tranșee și s-a lupat pe liniile de front ale războiului economic – de la acordurile de liber schimb și politica fiscală și până la supraproducția industrială.
Potrivit Reuters, președintele Chinei a purtat o discutie tensionată cu premierul Australiei, Malcolm Turnbull, căruia i-a spus că speră ca investitorii chinezi să aibă parte de o politică predictibilă în Australia. Xi Jinping este nemulțumit că Australia a blocat vânzarea pentru 10 miliarde de dolari australieni a celei mai mari companii de distribuție a electricitatii către o companie chineza, iar aceasta s-a întâmplat cu doar câteva săptămâni înainte de Summit-ul G20. Beijingul a reproșat Australiei, un aliat important al SUA, că executa zboruri de supraveghere deasupra insulelor revendicate de China în Marea Chinei de Sud.
Președintele Comisei Europene, Jean-Claude Juncker, a reamintit Chinei că trebuie să stabilească o modalitate de reducere a supraproducției industriale. Președintele CE a spus că este ”inacceptabil” ca industria siderurgică din Europa să piardă atât de multe locuri de muncă ca în ultimii ani. ”Supraproducția este o problemă globală, dar în special una chineză”, a spus Juncker la o conferință de presă în timpul Summit-ului. ”Dacă vă uitați după sânge, atunci să știți că problema este oțelul”, a spus presei un oficial european care a participat la discuții.
Lovitură după lovitură pentru Marea Britanie
De un Summit G-20 dezastruos a avut parte Marea Britanie, premierul Theresa May văzându-și periclitate multe dintre planurile de menținere a Regatului Unit în prim-planul comerțului mondial după Brexit. Președintele Barack Obama i-a spus limpede că Marea Britanie nu va avea prioritate la negocierea unui acord de liber schimb cu SUA după părăsirea UE. ”Nu ar avea sens să amânăm negocieri cu blocuri comerciale mai importante” pentru a semna un acord imediat cu Marea Britanie, a spus Obama, sugerând că acordul de liber schimb cu UE este mult mai important pentru Washington.
Lovitură și din partea Japoniei primită de guvernul britanic, după ce la Tokyo a fost publicat un raport care subliniază consecințele ieșirii Marii Britanii din UE asupra companiilor japoneze cu sediul la Londra ce fac afaceri în UE. Raportul ia în considerare mutarea operațiunilor în Europa continentală. Nu în ultimul rând, guvernul de la Londra a fost a fost criticat și de China, după ce a blocat ”din motive de securitate” un proiect de invesțitii într-o centrală nucleară.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.