×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Senin
8°C
Senin
17°C / 5°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 40%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 04 decembrie
Senin20°C / 6°C, Senin
Luni, 05 decembrie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Marţi, 06 decembrie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Miercuri, 07 decembrie 2016
Braşov
Senin
3°C
Senin
15°C / -1°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 59%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 04 decembrie
Senin18°C / 1°C, Senin
Luni, 05 decembrie 2016
Parţial înnorat19°C / 2°C, Parţial înnorat
Marţi, 06 decembrie 2016
Posibil ploaie18°C / 6°C, Posibil ploaie
Miercuri, 07 decembrie 2016
Cluj
Senin
5°C
Senin
19°C / 1°C
Vânt 6km/ora
Umiditate 50%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 04 decembrie
Senin21°C / 5°C, Senin
Luni, 05 decembrie 2016
Lapoviţă18°C / 6°C, Lapoviţă
Marţi, 06 decembrie 2016
Posibil ploaie17°C / 5°C, Posibil ploaie
Miercuri, 07 decembrie 2016
Constanţa
Senin
8°C
Senin
14°C / 6°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 51%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 04 decembrie
Senin17°C / 6°C, Senin
Luni, 05 decembrie 2016
Senin18°C / 8°C, Senin
Marţi, 06 decembrie 2016
Senin18°C / 10°C, Senin
Miercuri, 07 decembrie 2016
Craiova
Senin
9°C
Senin
16°C / 2°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 45%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 04 decembrie
Senin19°C / 4°C, Senin
Luni, 05 decembrie 2016
Parţial înnorat21°C / 6°C, Parţial înnorat
Marţi, 06 decembrie 2016
Senin21°C / 8°C, Senin
Miercuri, 07 decembrie 2016
Iaşi
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 48%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 04 decembrie
Senin19°C / 6°C, Senin
Luni, 05 decembrie 2016
Parţial înnorat20°C / 9°C, Parţial înnorat
Marţi, 06 decembrie 2016
Parţial înnorat18°C / 7°C, Parţial înnorat
Miercuri, 07 decembrie 2016
Ploieşti
Senin
7°C
Senin
17°C / 1°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 52%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 04 decembrie
Senin20°C / 3°C, Senin
Luni, 05 decembrie 2016
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Marţi, 06 decembrie 2016
Posibil ploaie20°C / 6°C, Posibil ploaie
Miercuri, 07 decembrie 2016
Timişoara
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 9km/ora
Umiditate 61%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 04 decembrie
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Luni, 05 decembrie 2016
Lapoviţă19°C / 6°C, Lapoviţă
Marţi, 06 decembrie 2016
Posibil ploaie19°C / 8°C, Posibil ploaie
Miercuri, 07 decembrie 2016
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 27 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Duminică, 04 decembrie 2016, 22:29
EUR (€)
+0.0039 ↗
4.4654 RON
USD ($)
-0.0016 ↘
4.0203 RON
• • •
Preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România:
Prof. Dr. Ioan Scurtu: "Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român"

Începem noul an sub auspicii incerte, când „aripile” identităţii naţionale ne sunt frânte din interior, deşi ar trebui să ne servească drept argument de forţă în vremuri de restrişte. Ca ţară membră a UE, avem nevoie de o voce puternică, de o afirmare clară, fără umbre, a ceea ce suntem în concertul european. Din marginile gri ale politicii comunitare, unde ne situăm azi, să facem pasul către... nucleul acţiunii şi deciziei Bruxelles-ului; de la integrarea „lejeră”, să trecem la integrarea „completă” în Uniune, aşa cum pleda, la Bruxelles, zilele trecute, însuşi preşedintele României. Cum să împlinim această dorinţă (similară, ca importanţă, cu realizarea unităţii naţionale în 1918), când suntem subminaţi de clasa politică şi de unii intelectuali autohtoni care răspândesc în lume ideea că românii nu au o identitate naţională şi nu sunt buni de nimic la ei acasă? Profesorul Ioan Scurtu, unul dintre istoricii de marcă ai ţării, este universitarul patriot şi de curaj, pe care-l preocupă pericolul în care se află identitatea românească, supusă unor atacuri nedemne şi lăsată pradă unor interese uşor de identificat.

„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român”

După 25 de ani de libertate, asistăm la tentative vizibile de ştergere a identităţii naţionale, puse în practică de cei care „s-au săturat de România”. Trecutul este „rescris”, ca într-un cunoscut roman („1984”), iar studiul istoriei devine un fel de infracţiune, un demers „naţionalist”. Cine are interesul să-i văduvească pe români de cercetarea propriului lor trecut?

Se desfăşoară o amplă campanie mediatică, prin care se acreditează ideea că românii nu au capacitatea de a se conduce prin ei înşişi, nu au realizat nimic viabil de-a lungul timpului, istoria lor este o succesiune de mituri, de care trebuie să se debaraseze. Câţiva intelectuali, autoproclamaţi exponenţi ai societăţii civile, au acaparat mass-media (presă scrisă, TV, edituri, radio), desfăşurând o campanie intensă şi sistematică de denigrare a poporului român. Unul dintre aceştia, H.-R. Patapievici, scria: “În toată istoria, mereu peste noi a urinat cine a vrut”. Cu alte cuvinte, românii au fost pe post de closet public. Ca urmare, să-i scoatem din conştiinţa naţională pe Decebal, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, pe Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza. Cine îndrăzneşte să-i evoce este un naţionalist, demn de dispreţul Europei şi al “societăţii civile”. România însăşi este prezentată ca o ţară demnă de scârbă şi dispreţ. Să nu se mai spună că avem o ţară frumoasă, cu imense bogăţii, care merită să fie cunoscută şi preţuită (aşa cum făcuse Papa Ioan Paul al II-lea, care a numit-o “Grădina Maicii Domnului”). Foarte activ şi mediatizat este Lucian Boia, care şi-a modificat radical discursul de dinainte de 1989, apreciind că istoria românilor nu este decât o succesiune de mituri. În opinia sa, românii nu au fost decât nişte anexe ale marilor imperii, incapabili să-şi construiască o istorie reală. Nici vorbă de vechime, continuitate, unitate, luptă pentru independenţă şi de alte asemenea “mituri”. Cei care susţin contrariul - A.D. Xenopol, Dimitrie Onciul, N. Iorga, Constantin C. Giurescu etc. etc. - sunt nişte naţionalişti, demni de tot dispreţul europenilor. Obiectivul lui Boia şi al susţinătorilor săi este clar: “Marile decizii pe care trebuie să le ia astăzi societatea românească reprezintă o ruptură faţă de trecut, faţă de orice trecut”. Cu alte cuvinte, românii să nu se inspire din faptele de demnitate naţională ale unui Ion I.C. Brătianu sau Nicolae Titulescu, ci să accepte tot ce li se cere. Poporul român are un trecut incert, a venit de nicăieri şi se îndreaptă spre niciunde. Doar duşi de mână, ca orbeţii, românii ar putea ieşi la liman şi, ca urmare, ei trebuie să acepte cu recunoştinţă tot ce li se cere din afară. Guvernanţii au acţionat în acest spirit. Au înstrăinat principalele bogăţii naturale, au încheiat contracte dezastruoase, au pus în operă privatizări scandaloase în favoarea străinilor. Românii au fost practic eliminaţi de guvernanţii de după 1989 din reconstrucţia economiei naţionale.

Una dintre direcţiile de ştergere a memoriei româneşti este abandonarea monumentelor istorice. Au românii vocaţia distrugerii a tot ce-i leagă de trecut?

Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român. În 2013, am participat la lansarea cărţii „Palate din Bucureşti”, de Ion Narcis Dorin, prilej cu care am aflat că, în cei 25 ani de după 1989, s-au demolat mai multe monumente istorice şi de artă decât în 45 de ani de comunism. Guvernanţii, prin aşa-zisa “restitutio in integrum”, au deschis calea unor uriaşe abuzuri, la care s-a asociat din plin şi justiţia. Au fost restituite clădiri istorice - care făceau parte din patrimoniul naţional - pe care proprietarii (mulţi dintre ei obţinând decizii judecătoreşti pe baza unor acte false) le-au demolat, pentru a face loc unor clădiri “moderne”, din beton şi sticlă. Evident că asemenea acte au avut loc cu implicarea Ministerului Culturii - care, culmea, se mai numeşte şi al Patrimoniului -, care are obligaţia de a păstra monumentele istorice şi de artă, precum şi cu ajutorul primăriilor, care au dat avize de demolare. După 1989, s-a mai înregistrat un fenomen curios, girat de guvernanţii de la Bucureşti: renovarea pe banii statului a unor clădiri monumente istorice şi apoi restituirea lor către proprietari, reali sau fictivi. Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920, prevedea că bunurile care până la acea dată au aparţiunut statului maghiar treceau de drept în proprietatea statului român. Nesocotind acest Tratat, guvernele şi justiţia română au restituit multe clădiri unor etnici maghiari, după ce, prin grija miniştrilor Culturii (lideri ai UDMR), acestea au fost refăcute şi renovate cu bani grei de la bugetul statului român. Toate acestea, în timp ce numeroase castele, cazinouri, palate, cule româneşti au fost lăsate în paragină. Nici măcar în “Anul Brâncoveanu” (2014) nu s-au acordat fondurile necesare pentru refacerea unor biserici şi palate construite de marele domnitor.

„Realizarea unui grup statuar, care să fie dezvelit la Alba Iulia, cu prilejul centenarului Marii Uniri, ar trebui să constituie un obiectiv esenţial al guvernanţilor”

Majoritatea oraşelor din Transilvania nu au statui, busturi şi alte monumente construite în ultimii 25 de ani. Dacă n-ar fi cele ridicate în perioada interbelică şi chiar în anii comunismului, pieţele ar fi dominate doar de eroii altora. Nu au găsit autorităţile postdecembriste figuri eroice în istoria românilor?

Pe întreg teritoriul Transilvaniei s-au instalat zeci de busturi şi alte monumente prin care sunt omagiaţi diverşi lideri maghiari. Între aceştia, şi un criminal de război, ucigaş de români, Albert Wass, omagiat la Odorheiul Secuiesc. De altfel, liderii UDMR nu s-au disociat niciodată de politica horthystă, nici de liderii lor comunişti. Cu complicitatea guvernanţilor români, în judeţele Harghita şi Covasna s-a constituit “de facto” un “ţinut secuiesc”, în care aplicarea legilor României este facultativă. În ultimii ani se acţionează intens pentru legalizarea acestuia şi constituirea unei enclave teritoriale pe criterii etnice. Confruntându-se cu această realitate, prefectul de Harghita a contestat în instanţă mai multe hotărâri ale consiliilor locale din judeţ, privind autonomia “ţinutului secuiesc”, deoarece încălcau Constituţia, care prevede că România este stat naţional unitar. Guvernul Ponta nu numai că nu a acţionat pentru impunerea legalităţii, ci l-a destituit, în august 2014, pe prefectul român, înlocuindu-l cu un prefect maghiar, susţinut de UDMR. Am fost recent în cele două judeţe şi am avut senzaţia că mă aflu în Ungaria. Presa, televiziunea, radioul, carţile din librării, toate făceau propagangă revizionistă ungurească. Nu numai în magazine, dar şi la chioşcurile de pe trotuar, se vând hărţi, vase, tricouri cu Ungaria Mare, în care Transilvania este parte a acesteia. Românii de aici sunt trataţi ca străini şi presaţi să plece cât mai repede şi cât mai departe. În acest timp, oficialităţile de la Bucureşti dau asigurări românilor că totul este în regulă, să nu se îngrijoreze, deoarece totul nu este decât o propagandă a “extremiştilor români”.

În curând, vom aniversa 100 de ani de la Marea Unire. La Alba Iulia nu există încă un monument dedicat acestui eveniment. Mai este timp pentru construcţia unui grup statuar sau a unei alei dedicate „măreţelor umbre” de la 1918?

Realizarea unui grup statuar, care să fie dezvelit la Alba Iulia cu prilejul centenarului Marii Uniri, ar trebui să constituie un obiectiv esenţial al guvernanţilor. Personal cred că un asemenea monument ar putea fi amplasat pe platoul din faţa Catedralei Încoronării. Şi în Bucureşti ar trebui să existe un astfel de monument, eventual în Piaţa Unirii. Asemenea opere necesită timp de gândire şi de execuţie, iar 2018 “bate la uşă”. Ministerul Culturii ar trebui să lanseze concursul, pentru a nu intra în criză de timp, dacă se doreşte cu adevărat inaugurarea unor asemenea monumente. Desigur, poate fi realizat şi un “rond special” - de felul celui aflat pe Câmpia Libertăţii de la Blaj sau în faţa Mausoleului de la Mărăşeşti. Idei pot fi multe, important este ca guvernul să ia iniţiativa şi să asigure susţinerea financiară.

„Vreau ca istoria naţională să-şi capete locul cuvenit în şcoală, în societatea românească în general, pentru ca românii să fie mândri de trecutul lor, aşa cum sunt toate popoarele civilizate din lume”

Cum integrarea europeană este un fenomen istoric în curs, vă rog să comentaţi afirmaţia recentă a preşedintelui Johannis, care a spus că doreşte o „integrare completă” a României în UE. Să fie aici o trimitere la linia conservatoare, de pierdere a identităţii naţionale, promovate de Bruxelles?

În opinia mea, cei mai mulţi dintre politicienii români nu au înţeles ce înseamnă integrarea europeană. Slugarnici şi lipsiţi de coloană vertebrală, aceştia nu au negociat cu adevărat aderarea României la Uniunea Europeană, ci au acceptat tot ce li s-a cerut, pentru a demonstra că sunt “democraţi” şi deschişi spre “economia de piaţă”. Aceasta este principala explicaţie a faptului că, după aderare, România nu numai că nu şi-a consolidat statutul internaţional, dar a devenit o ţară fără o politică naţională, preocupată doar “să facă frumos” în faţa Bruxelles-ului. De aici şi un anumit dispreţ pentru România, care nu este tratată ca un membru cu drepturi depline, ci ca unul care nu merită să stea decât în colţul mesei şi să i se aducă mereu reproşuri. În consecinţă, eu înţeleg declaraţia recentă a preşedintelui României ca o hotărâre de a se înceta cu această atitudine faţă de ţara noastră şi de a fi tratată ca un stat care este pe deplin integrat în Uniunea Europeană. Eu nu înţeleg, prin Europa unită, un continent uniform, croit după un model al teoreticienilor de laborator sau impus de statele puternice şi mari. Eu doresc o Europă armonioasă, în care fiecare ţară vine cu propriile sale valori, o Europă a civilizaţiilor, a cetăţenilor egali în drepturi şi în obligaţii. În acea Europă, România îşi va avea locul meritat, prin mărimea teritoriului şi resursele naturale, prin populaţia ei inteligentă şi creativă, prin zestrea intelectuală şi trecutul său milenar. Cu condiţia ca liderii politici să scape de complexul de inferioritate de care sunt dominaţi în faţa “celor mari”, să acţioneze cu hotărâre pentru progresul ţării lor şi pentru o propagandă activă pe plan internaţional. Vreau ca istoria naţională să-şi capete locul cuvenit în şcoală, în mass-media, în societatea românească în general, pentru ca românii să fie mândri de trecutul lor, aşa cum sunt toate popoarele civilizate din lume. Atunci denigratorii de profesie, precum cei menţionaţi mai sus, nu vor mai avea succes şi nici credibilitate, vor deveni nişte epave jalnice într-o lume care-i cunoaşte cu adevărat pe români şi-i respectă aşa cum se cuvine.Am studiat programul TV publicat vineri 16 ianuarie 2015 şi am constatat că la TVR istoria românilor beneficiază de “5 minute de istorie” pe programul 2 (excelenta emisiune realizată de Adrian Cioroianu), în timp ce “Cultura minorităţilor” are câte o jumătate de oră în cinci zile din săptămână, pe acelaşi program. Partea “leului” revine emisiunilor ”Maghiarii de pe unu” (TVR 1) şi “Maghiarii de pe doi” (TVR 2), câte o oră şi jumătate de fiecare, trei zile pe săptămână. Şi se zice că TVR este “televiziune naţională!”.

Sunt tot mai mulţi cei care cred că salvarea identităţii naţionale, întărirea statului şi protecţia maximă a naţiunii ar putea fi înfăptuite doar de monarhie. Monarhia salvează România. Dv. ce credeţi?

Monarhia a avut un rol important în istoria românilor. Eu am publicat cartea Istoria românilor în timpul celor patru regi, patru volume, câte unul pentru fiecare rege: Carol I, Ferdinand, Carol II, Mihai, care s-a tipărit în patru ediţii, fapt de demonstrează interesul românilor pentru acest subiect. Evident, monarhii respectivi au acţionat în condiţii istorice diferite, iar personalitatea lor şi-a pus amprenta asupra politicii din cei 81 ani de existenţă a acestei instituţii. Propaganda monarhică actuală pune accentul pe activitatea lui Carol I, se vorbeşte puţin de Ferdinand - sub domnia căruia s-a realizat Marea Unire din 1918 - şi este ocultată domnia de 10 ani a lui Carol al II-lea, în timpul căreia România a realizat progrese spectaculoase (pierderea integrităţii teritoriale s-a datorat celor două mari puteri totalitare - Uniunea Sovietică şi Germania, iar insuficienta dotare a armatei este imputabilă întregii clase politice, inclusiv regelui). Se evidenţiază faptul că regele Mihai şi-a legat numele de actul istoric de la 23 august 1944, şi de opoziţia faţă de ascensiunea comuniştilor spre acapararea puterii în stat. Pe de altă parte sunt trecute cu vederea alte fapte: la 6 martie 1945 regele a semnat decretul de numire a guvernului Groza, la 9 mai 1945 a inaugurat statuia Ostaşului Sovietic eliberator, amplasată în faţa Guvernului României, la 1 decembrie 1946 a deschis lucrările Adunării Deputaţilor constituită în urma alegerilor falsificate din 19 noiembrie 1946. Istoria este complexă şi nu poate fi redusă doar la aspectele pozitive şi la speculaţii, aşa cum procedează adesea realizatorii emisiunii “Ora Regelui” de la TVR (pe când o emisiune “Ora Republicii”? Este o realitate că, în 1947, numai România mai avea un regim monarhic în această parte a Europei, iar la 30 decembrie, regele a trebuit să abdice. Evident, decizia a fost luată la Kremlin de I.V. Stalin, care a cerut să nu se recurgă la violenţă, având în vedere faptul că regele Mihai era decorat cu Ordinul “Victoria”, cea mai înaltă distincţie sovietică.Venirea regelui în România, după 1989, este un fapt normal, la fel şi onorurile de care se bucură. Pe de altă parte, mărturisesc că-mi displace rapacitatea unor membri (reali sau autoproclamaţi) ai Casei Regale, care s-au grăbit să intre în posesia a cât mai multe bunuri. Faptul că prinţul Paul a fost audiat la DNA în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri constituie o realitate mai mult decât penibilă. Guvernul Tăriceanu s-a dovedit extrem de culant când a decis să-i împroprietărească pe unii membri ai Casei Regale (adevăraţi sau închipuiţi) cu anumite bunuri care aparţineau statului român. La rândul ei, justiţia (independenta şi intangibila justiţie românească!) nu a luat în calcul faptul că, atunci când s-a călugărit, principesa Ileana (maica Alexandra) a renunţat la toate bunurile materiale (inclusiv castelul Bran, ce-i fusese lăsat moştenire de regina Maria) şi, ca urmare, a decis să fie restituit fiilor acesteia. Astfel, acest celebru monument istoric şi de artă a devenit locaţie pentru botezuri şi nunţi, iar piesele valoroase au fost evacuate în garnizoana grănicerilor, care şi aceasta urmează să fie retrocedată printr-un şiretlic juridic. După cum justiţia şi guvernanţii nu au ţinut seama de faptul că legea din 1884, pentru constituirea Domeniilor Coroanei, prevedea că regele benficiază de veniturile obţinute (uzufructul) de pe moşiile respective, şi nu era proprietar al acestora, care aparţineau statului român.

Un partid de pe scena politică a propus un referendum prin care românii să decidă dacă vor sau nu reinstaurarea monarhiei. Care este poziţia dv.?

Având în vedere contextul în care regele a fost nevoit să abdice, ar fi util un referendum prin care românii să se pronunţe dacă doresc ca România să fie monarhie sau republică. Totodată, trebuie să se ţină seama de faptul că toate constituţiile din vremea monarhiei ereditare (1866, 1923, 1938) prevăd: “Puterile constituţionale ale regelui sunt ereditare în linie coborâtoare directă şi legitimă a Majestăţii Sale regele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul primogenitură şi cu excluderea perpetuă a femeilor şi coborâtorilor lor. Coborâtorii Majestăţii Sale vor fi crescuţi în religiunea ortodoxă a Răsăritului” (Constituţia din 1923, art. 77). Ca urmare - dacă s-ar reveni la regimul monarhic şi se va aplica acest articol - nici unul dintre actualii membri ai familiei regale nu poate ocupa tronul. În 1997, regele Mihai a numit-o pe principesa Margareta în calitatea de succesoare la conducerea Casei Regale, fapt ce ţine de organizarea internă a acestei Case şi nu de regimul politic din ţara noastră. Un rege al României trebuie să fie bărbat, prim născut, din familia de Hohenzollern, ceea ce pare a fi o imposibilitate practică. Sau, odată cu referendumul, să se renunţe la această prevedere constituţională, inclusiv în privinţa religiei, dacă este avut în vedere principele Nicolae, nepotul regelui Mihai, care şi-a oferit “serviciile” declarând: “Dacă ţara, românii mă vor chema, sunt pregătit să răspund chemării lor”. Dar acestea sunt mai curând speculaţii, monarhia fiind o instituţie istoriceşte depăşită.

La capitolul figuri istorice controversate se află, din nefericire, mareşalul Ion Antonescu - pentru unii, criminal de război, pentru alţii, erou naţional. Ce se poate spune, în actualul context internaţional, despre această tragică figură a istoriei noastre moderne?

Ion Antonescu a fost un militar român care şi-a adus contribuţia la făurirea unităţii naţionale, în calitate de şef al Biroului Operaţii din Cadrul Marelui Cartier General. Apreciind rolul său în războiul din 1916-1918, regele Ferdinand l-a decorat cu cea mai înaltă distincţie militară - Ordinul “Mihai Viteazul”.A avut un rol important în cadrul delegaţiei române la Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920), care a recunoscut, prin tratate, unirea Bucovinei, Transilvaniei şi Basarabiei cu România.În calitate de ataşat militar la Londra şi Paris, de şef al Şcolii Superioare de Război, de şef al Marelui Stat Major al Armatei Române, Ion Antonescu s-a remarcat prin exigenţă, corectitudine şi patriotism. şi-a asumat conducerea ţării în condiţiile dramatice de după sfărâmarea graniţelor României, când toţi politicienii, în frunte cu Iuliu Maniu, s-au dat deoparte, promiţându-i sprijinul. A crezut că, angajând România în război alături de Germania, poate reface graniţa de Est, eliberând Basarabia şi nordul Bucovinei ocupate de sovietici, dar până la urmă a eşuat.A aplicat în România politica antisemită dusă la extrem (holocaust), deportând sute de mii de evrei în Transnistria, dintre care 123.710 (după calculele lui Dinu C. Giurescu) şi-au pierdut viaţa. O asemenea politică nu poate avea nici o justificare, deoarece nu viza opozanţi ai regimului, ci bătrâni, femei, copii, bolnavi, pe toţi evreii în general, care au fost ridicaţi din casele lor şi trimişi peste Nistru (în Transnistria), unde au murit fără a fi avut vreo vină. Totuşi, nu poate fi trecut cu vederea faptul că în timpul regimului Antonescu a funcţionat, în Bucureşti, singurul Teatru Evreiesc din Europa şi că, la sfârsitul acestui măcel, în România trăia cea mai numeroasă comunitate evreiască de pe acest continent.

„G. Călinescu: «Personalitatea lui Iorga e covârşitoare»”

În fine, se cuvine menţionată o altă persona non grata pentru denigratorii poporului român: Nicolae Iorga. Se vorbeşte tot mai puţin de marele istoric, iar cine o face riscă a fi trecut în rândul „ciumat” al naţionaliştilor. De ce s-a ajuns aici?

Nicolae Iorga, ucis de legionari la 27 noiembrie 1940, în timpul guvernării Antonescu, a avut o uriaşă contribuţie la cultura românească şi universală. Larga sa recunoaştere pe toate meridianele globului îi irită pe “civiştii” care trebuie să susţină că poporul român este unul periferic, lipsit de valori autentice, că doar nişte naţionalişti, autohtonişti şi antieuropeni inventează “mituri”. A fost profesor la Facultatera de Litere şi Filosofie, director al Institutului de Studii Sud-Est Europene şi al Institutului de Istorie Universală (pe care le-a întemeiat), rector au Universităţii din Bucureşti, preşedintele Ligii Culturale Române, întemeietorul Universităţii Populare de la Vălenii de Munte, preşedintele Comitetului Monumentelor Istorice, directorul gazetelor “Neamul Românesc” şi “Neamul Românesc pentru popor” , al “Revistei Istorice”, al “Revue Historique des Études Sud-Est Européennes” (înfiinţate de dânsul), întemeietorul Casei Române de la Veneţia şi al Casei Române de la Fontenay-aux-Roses, preşedintele Partidului Naţionalist-Democrat, primul preşedinte al Adunării Deputaţilor de după Marea Unire (1919), preşedintele Consiliului de Miniştri (1931-1932), consilier regal (1938-1940), preşedinte al Senatului (1940). A fost membru al Academniei Române, al Academiilor din Stockholm, Cracovia, Santiago de Chile, doctor Honoris Causa al Universităţilor din Strasbourg, Lyon, Geneva, Vilnius, Orford, Paris, Bratislava, Roma, Alger, vicepreşedinte al Comitetului internaţional al Istoricilor.N. Iorga a scris 1.003 volume, între care istoria românilor în 10 volume, istoria Imperiului Bizantin, istoria statelor balcanice, istoria Imperiului Otoman, istoria românilor din Transilvania, istoria presei, istoria bisericii, istoria armatei, istoria comerţului, istoria învăţământului, istoria artei etc. etc. - multe dintre acestea publicate în limbi străine (franceză, germană).A fost un reputat istoric şi critic literar, autor a peste 40 de piese de teatru, cele mai multe cu tematică istorică etc. etc.După ce, în 1926-1928, a publicat 4 volume, intitulate Essai de synthèse de l' Histoire de l'humanité, în 1940 a început să scrie Istoriologia umană, la care tocmai lucra când a fost răpit de legionari. Ar fi fost o operă de căpătâi a întregii umanităţi.George Călinescu aprecia: “Personalitatea lui Iorga e covârşitoare”. Lucian Boia consideră că N. Iorga este un “naţionalist” şi un “autohtonist” al cărui mesaj este depăşit şi, deci, nefolositor. Daţi-mi voie să cred că George Călinescu a făcut o judecată de valoare ştiinţifică, în timp ce epigonul său s-a rătăcit în meandrele politicianismului de duzină.

Ion Longin PopescuPublicat Luni, 02 februarie 2015
84765
 | 115
 | 73
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Liviu Runcan
0
Ma oripileaza victimizarea intelectualilor in numele patriotismului de sorginte ceausista. Este nu stiu cat din pamantul arabil la straini? E clar complot international ! Dar cine mama masii l-a vandut strainilor? Nu cumva urmasii lui Stefan, Iancu si etc, din enumerarea dlui Scurtu? Le-a pus cineva cutitul la gat? cu banii obtinuti au cumparat copiilor case la bloc si BMW...nu intelege nimeni ca e o problema de educatie deficitara a conationalilor nostrii si nu de complot sau lipsa de patriotism??? Patriotul profesor Scurtu nu se exprima daca Antonescu trebuie tratat ca un criminal de razboi sau ca erou national. Face aprecieri din care nu se intelege pozitia domniei sale. Pai ori, ori, domnule istoric ! Iorga? ca si Hasdeu, tine de istoria istoriografiei, imi pare rau, nu il mai citeste nimeni, si nu pt ca e interzis, ci pt ca apartine istoriei. Pozitia fata de Casa Regala e stupida. Constitutiile de pana in 1991 sunt abrogate, e irelevant ca prevedeau ca regele trebuie sa fie barbat, asa ca Casa Regala e in drept sa modifice modalitatea succesiunii. Referendum cu jumatate din populatie spalata pe creier de 45 de ani de comunism, care si-a educat copiii in aceleasi pseudo valori in care au crescut si ei? E absurd, e un fl de a face alegeri cu oamenii de la 1990...stii rezultatul dinainte. Ca acum ne batem pt Romania cu alte date si rationamente decat invocarea Domnilor din secolul 16- 19, e adevarat, dar traim in lumea reala. Patriotismul de cabinet este o jucarie.
Publicat Luni, 03 octombrie 2016
+Răspunde
RodicaStoica
+1
1- Domnul Paul Lambrino nu face parte din Casa Regala a Romaniei.Casa Regala a Romaniei nu i-a atribuit niciodata titlul de "print".Dnul Paul Lambrino este cercetat de DNA pentru improprietarirea domniei sale cu terenuri si cladiri din Domeniile Cororoanei.A-l alatura pe acest domn Casei Regale a Romaniei este o impietate.Care a fost intentia aurorului?Regele Carol II-lea a fost inlaturat de la mostenire de catre parintii sai.S-a tinut cont de acest act de desmostenire? MS Regele Mihai a fost improprietarit legal in conformitate cu dreptul de proprietate in calitate de mostenitor al Regelui Fedinand si Regina Maria si unde-i lege,nu-i tocmeala. 2- Evenimentele din 23 august 1944 initiate de MS Regele Mihai cu un curaj de nedescris,au dus la scurtarea celui de al II-lea Razboi Mondial cu 6 luni.Actul regelui a dus la salvarea a sute de mii de vieti din armatele participante.Pentru aceste merite regele a primit din partea lui Stalin si al SUA ,de la fiecare in parte, "Ordinul"Victoria." 3-Odata cu instalarea noii puteri impusa din afara,in Romania s-a instaurat cel mai feroce sistem care a facut din teroare factor de reeducare salbatica..In aceas masura au fost terorizati popor si rege.Prin actul de la 23 August,Regele Mihai I a salvat Independenta si Suveranitatea Statului roman.In plus a adus Transilvania acasa.Este dreptul poporului roman ca in scoli sa se predea istoria cea adevarata si nu cea mistificata, trunchiata sau lasata in puncte de suspensie care aduc imbecilizarea.
Publicat Duminică, 02 octombrie 2016
+Răspunde
RodicaStoica
0
A cunoaste istoria,adevarata istorie, este calea sdevarata de urmat.Pentru a fi un bun si adevarat roman,nu trebuieste sa fii neaparat academician.Tot respectul pentru oamenii de stiinta si academicieni daca, acestia in anumite situatii de moment,bine tintite,nu recurg la"soparlite"!vorba lui Toma Caragiu.
Publicat Duminică, 02 octombrie 2016
+Răspunde
MARIA
0
DA CAND L-ATI PROMOVAT PE IOHANIS NU ATI STIUT ASTA?
Publicat Sâmbătă, 18 iunie 2016
+Răspunde
Ariel @ MARIA
0
DA` CE TE FACE SA CREZI CA PONTA SAU PSD ETAU MAI BUNI? NU STII CA DE FAPT EI AU PORNIT PROCESUL ASTA? PONTA E ALBANEZ LA ORIGINI IAR ILIESCU RUSNAC SI NU NUMAI!
Publicat Vineri, 08 iulie 2016
+Răspunde
Sorin
-1
L-am avut profesor si am invatat din cartile Domniei Sale. Un boier erudit si iubitor de tara acesta este domnul profesor Scurtu. Sa va dea Dumnezeu sanatate, asteptam noile carti ale dumneavoastra si intre timp le recitim cu multa placere pe cele deja publicate.
Publicat Luni, 22 februarie 2016
+Răspunde
sorin racovitan
0
Am avut cinstea si onoarea sa il cunosc pe acest ROMAN. Din nefericire pentru noi toti am votat si avem in fruntea tarii oameni modesti fara dragoste de neam si tara. Pacat
Publicat Joi, 24 decembrie 2015
+Răspunde
Doroftei Ilie-Tirgu Mures
0
Eu, vreau sa-mi cunosc istoria, adevarata istorie a neamului Romanesc !
Publicat Marţi, 15 decembrie 2015
+Răspunde
Vali Constantinescu
+4
Mesaj corectat. Va rog sa dati mesajul meu netrunchiat pentru a se intelege ceva ! Foarte corect spus. Din anul 2002 atrag atentia impreuna cu sotul meu, Theodor Constantinescu despre dorinta de stergere a identitatii noastre nationale SI prin distrugerea patrimoniului national scris de la Biblioteca Nationala. Unde era dl. Prof. Dr. Ioan Scurtu si alti istorici Romani, nu au citit aceste materiale in on-line ? Cateva exemple : strada-bechtel- interviu Cotidianul, luirile-unei-bibliotecare - Ziaristi on-line, emoria-culturala - Natiunea "Nu pot să nu mă întreb cum se face selecţia pentru conducătorul unei instituţii culturale de importantă Bibliotecii Naţionale a României? Există, oare, vreun Curs de Vorbe Goale înainte de a fi uns ca directori Din moment ce fiinţe diferite – patru directori generali după 1989, până acum – au un discurs identic, în esenţă, diferenţele specifice fiind tonalităţile Limbii de Lemn pe Stil Nou, democratic, „trebuie ca” să fie un asemenea curs… Ni se vorbeşte despre „responsabilitatea de a păstra memoria”. „Memoria păstrată” ? Numărul periodicelor sau al altor UB – Unităţi Bibliografice nu se vede pe nicăieri. Or, CINEVA vrea să ne fie ştearsă Memoria Culturală… Cea de demult, din 1836, din moment ce în 1901 Biblioteca Naţională a fost desfiinţată şi întreg patrimoniul ei a fost „vărsat” la Biblioteca Academiei, deci ferită de publicul larg românesc. Biblioteca Naţională târându-se fără sediu adecvat până în 1989 şi cu 59 de depozite… în Bucureşti şi în… provincie, unde publicatiile au putrezit liniştite, la locul lor, milioane de UB, neinventariate NICIODATA, gestiune vraiste şi – când să fie gata în Iunie 1990 – a venit Revoluţia din 1989 şi a început un calvar si mai mare pentru BNaR si se tace …"
Publicat Duminică, 27 septembrie 2015
+Răspunde
Nume Stoica Rodica @ Vali Constantinescu
0
Corect.
Publicat Duminică, 02 octombrie 2016
+Răspunde
Vali Constantinescu
0
Foarte corect spus. Din anul 2002 atrag atentia impreuna cu sotul meu, Theodor Constantinescu despre dorinta de stergere a identitatii noastre nationale SI prin distrugerea patrimoniului national scris de la Biblioteca Nationala. Unde era dl. Prof. Dr. Ioan Scurtu si alti istorici Romani, nu au citit aceste materiale in on-line ? Doua exemple printre multe altele : turala/ ei-bibliotecare/ "Nu pot să nu mă întreb cum se face selecţia pentru conducătorul unei instituţii culturale de importantă Bibliotecii Naţionale a României? Există, oare, vreun Curs de Vorbe Goale înainte de a fi uns ca directori Din moment ce fiinţe diferite – patru directori generali după 1989, până acum – au un discurs identic, în esenţă, diferenţele specifice fiind tonalităţile Limbii de Lemn pe Stil Nou, democratic, „trebuie ca” să fie un asemenea curs… Ni se vorbeşte despre „responsabilitatea de a păstra memoria”. „Memoria păstrată” ? Numărul periodicelor sau al altor UB – Unităţi Bibliografice nu se vede pe nicăieri. Or, CINEVA vrea să ne fie ştearsă Memoria Culturală… Cea de demult, din 1836, din moment ce în 1901 Biblioteca Naţională a fost desfiinţată şi întreg patrimoniul ei a fost „vărsat” la Biblioteca Academiei, deci ferită de publicul larg românesc. Biblioteca Naţională târându-se fără sediu adecvat până în 1989 şi cu 59 de depozite… în Bucureşti şi în… provincie, unde au putrezit liniştite, la locul lor, milioane de UB, neinventariate niciodată şi – când să fie gata în Iunie 1990 – a venit Revoluţia din 1989 şi a început un calvar si mai mare pentru BNaR si se tace …"
Publicat Sâmbătă, 26 septembrie 2015
+Răspunde
gigel
+1
Emil Strainu spunea asta cu multi ani in urma...
Publicat Vineri, 27 februarie 2015
+Răspunde
Centrul Atenţiei
alarm off
România din Piaţa Chibrit
28 articole/ Actualizat Joi, 01 decembrie 2016
alarm off
Recomandări Cotidianul
34 articole/ Actualizat Miercuri, 23 noiembrie 2016
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
60 articole/ Actualizat Miercuri, 30 noiembrie 2016
Ion Spânu

Mi-am imaginat că tăcerea dumneavoastră proverbială este semnul unei cumpătări, a lucrului bine făcut şi, cînd colo, nu a fost decît semnul neputinţei de a vă exprima, de a spune în cuvinte ceea ce gîndiţi cu adevărat!

Ion SpânuPublicat acum 2 ore şi 39 minute

"