Proiectul de ţară al lui Iohannis, un viitor mare nimic

La doi ani de la preluarea mandatului de preşedinte, Klaus Iohannis şi-a dat seama că România are nevoie de un proiect de ţară. Pentru asta a înfiinţat o comisie prezidenţială din care fac parte 10 personalităţi independente din punct de vedere politic, un reprezentant al Guvernului şi câte doi reprezentanţi ai formaţiunilor politice parlamentare. Printre independenţi se numără Cristian Popa – fost viceguvernator al BNR şi fost vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, Dan Dungaciu – sociolog şi geopolitician, preşedinte al Fundaţiei Mării Negre, Gabriel Drăgan – profesor universitar la ASE şi director general al Institutului European din România, Gheorghe Oprescu – profesor universitar la Universitatea Politehnică Bucureşti şi fost preşedinte al Consiliului Concurenţei, Lucian Croitoru – consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR, Valentin Lazea – economist-şef al Băncii Naţionale a României şi Iulian Chifu – fost consilier prezidenţial, analist de politică externă şi profesor la SNSPA Bucureşti.

Fiind vorba despre un proiect de ţară, anunţul înfiinţării comisiei prezidenţiale care trebuie să-l scrie până la jumătatea anului viitor ar fi trebuit să-l facă iniţiatorul demersului, adică preşedintele Klaus Iohannis. Numai că domnul Iohannis a vrut să demonstreze că nu şi-a numit degeaba un purtător de cuvânt, aşa că a delegat-o pe Mădălina Dobrovolschi să spune cine e comisia şi ce vrea ea: „Această comisie nu va face o listă de măsuri, nu va fi o strategie, va fi un document politic, vor fi trasate nişte obiective, nişte ţinte clare, care să arate cum trebuie să se dezvolte România, ce linii de dezvoltare, de modernizare trebuie să urmeze România în perioada următoare, practic cum ne dorim să arate România ca membru al UE, ce nivel de ambiţii vrem să avem ca membru al UE, care este locul nostru, rolul nostru în UE. (…) Nu putem vorbi despre o suprapunere a acestui proiect cu alte strategii, cu proiecte de guvernare, pentru că nu este rostul acestui proiect de ţară. Este un proiect pe termen mediu şi lung, adică depăşim chestiunile cotidiene, luptele politice sau interesele de moment, dar fiecare partid va avea posibilitatea prin prezenţa în această comisie să-şi promoveze propriile idei”.

Vorbe, vorbe, vorbe. Viaţa comisiei înfiinţate de preşedintele României nu ar trebui să fie mai lungă de 5 minute. Cele câteva minute ar fi suficiente pentru ca onorabilii membri ai comisiei să cadă de acord că România, a şaptea ţară din Europa ca număr de locuitori, trebuie să-şi întărească rolul în Uniunea Europeană, să-şi armonizeze legislaţia cu cea europeană, să atragă mai cu spor fondurile puse la dispoziţie de Bruxelles, să pună un accent deosebit pe sănătate şi pe educaţie, să facă şi să dreagă.

Proiectul de ţară ar trebui să însemne câţi kilometri de autostradă vrem să avem, câte reţele de irigaţii vrem să facem, câte spitale vrem să ridicăm, câţi medici mai vrem să avem în ţară, când vom aloca învăţământului cele 6 procente din PIB prevăzute prin lege, câţi români plecaţi la muncă în străinătate vrem să aducem acasă şi de ce, ce industrii vrem să dezvoltăm şi cum vrem să ne prezentăm la olimpiadele sportive.

Dar, pentru asta, preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să-şi dorească un document pragmatic, şi nu unul politic. Pentru asta, preşedintele ar trebui să înfiinţeze o comisie din care să facă parte reprezentanţi ai României reale, şi nu nişte domni care toată viaţa doar s-au învârtit doar prin funcţii importante, prin birouri somptuoase şi pe la catedre, şi au participat la nenumărate seminarii la care au vorbit discuţii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.