×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum un minut
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Sâmbătă, 25 martie 2017, 21:41
EUR (€)
-0.0003 ↘
4.5552 RON
USD ($)
-0.0080 ↘
4.2149 RON
• • •
Săraci, dar capitalişti
România, obedienta piaţă de desfacere în Europa dublelor standarde

“În vidul ideologic de după 1989 a fost propus, cu mult succes, neoliberalismul. S-a spus că pieţele sunt cel mai eficace mijloc. Traumatizaţi de un stat care se ocupa de toate, oamenii au văzut într-o piaţă în care statul era complet absent soluţia, miracolul şi calea viitorului”, ilustrează profesorul universitar canadian Yvan Allaire, începutul odiseei capitaliste a statelor foste socialiste, într-un interviu realizat de Nicolae Dărămuş în 2011.

“S-a creat un sistem extrem de nociv pentru societate, în care funcţiile naţionale nu mai au niciun rol, sunt considerate ineficiente şi o piedică în calea comerţului. Se spune că guvernele sunt incompetente şi corupte şi, cu cât au un rol mai limitat, cu atât mai bine. Se sune că resursele naturale trebuie să fie vândute oricui vrea să le achiziţioneze. Guvernele au doar rolul să dereglementeze şi să privatizeze totul, pentru că întreprinderea privată este întotdeauna mai eficientă. Toate serviciile publice, inclusiv şcolile şi serviciile de sănătate trebuie să fie supuse “particularilor”, care sunt întotdeauna mai pricepuţi şi mai eficienţi. Vedem un păianjeniş extraordinar. Dacă acceptăm doar această dogmă, consecinţele sunt catastrofale pentru o societate. În loc să fie stăpâni, oamenii devin chiriaşi în propria lor ţară, sunt la discreţia fluxurilor de capital străin care intră şi ies din ţară dupa propriul interes, subordonând intereselor lor guvernele”, spunea Allaire.

Europa dublelor standarde

Nu toate guvernele din UE se întorc către Mecca privatizărilor. Finlanda, un stat membru UE din 1995, membru al grupului euro şi cu un cuvânt important de spus în privinţa noilor membri (Finlanda s-a opus, în primă fază accederii României şi Bulgariei în Schengen), nu are o politică de privatizare.

Guvernul finlandez distinge între trei mari ramuri ale economiei când vine vorba despre eventuale privatizări. În primul grup intră industria energetică, loteria, pariurile sportive şi comercializarea alcoolului. Toate întreprinderile din acest domeniu sunt considerate strategice şi nu pot fi privatizate decât parţial. Este important de notat că troica FMI-Comisia Europeanî-Banca Centrală Europeană cere acum Greciei să privatizeze distribuitorul naţional de gaze, cel de apa din marile oraşe, şi loteria naţională.

În al doilea grup, guvernul finlandez include industria chimică şi a metalelor, care nu pot fi privatizate integral. Statul poate, în mod excepţional să-şi reduca sub 50% participaţia în aceste sectoare. În ce priveşte băncile, industria hârtiei şi multe alte ramuri, acestea pot fi privatizate integral.

Cooperativele agricole, o noţiune care a ajuns de temut dupa 1990 în Europa de Est, include 75% dintre fermierii din Franţa. “În Finlanda cooperativele, şi aici vorbesc de cele mai mari, făcând parte din „top 300″ din lume ca venituri, reprezintă 23% din PIB; în Elveţia 28%; 46% în Franţa. Cooperativele sunt prezente în sectoare foarte precise: 30% în sectorul agroalimentar, 23% în comerţul de detaliu, 22% în asigurari şi 19% în sectorul bancar”, spunea profesoara universitară Mihaela Fîrşirotu, în interviul menţionat

Agricultura, sector strategic, dar scos la vânzare din 2013

“Aveţi un sector agricol perceput ca o slăbiciune a economiei, pentru că mulţi oameni sunt încă agricultori pe mici terenuri, dar cest lucru poate sa devină forţa strategică a României. Nu trebuie să vă fie frică să puneţi în practică legi de protecţie. Vin din Canada, o ţară liberală. Cu toate acestea, în Quebec nimeni nu poate vinde terenul agricol decat cu aprobarea unei comisii, iar aprobarea este foarte greu de obţinut. Apoi, vânzarea terenurilor către persoane care nu sunt din Quebec este interzisă fara autorizarea acelei comisii. Dacă vrei să schimbi destinaţia terenului trebuie să faci o demonstraţie foarte argumentată”, spunea profesorul Yvan Allaire.

Lucrurile stau însă cu totul altfel în Romania. Prin tratatul de aderare la UE, Bucureştiul s-a obligat că va liberaliza piaţa terenurilor agricole începând din 2013. Cetăţenii europeni şi companiile din UE, rezidente sau nu în România, vor putea sa cumpere neîngrădit terenuri agricole în România. Iar la aceasta se adaugă şi politica statelor din Golf de a face demersuri pe lângă guvernanţi pentru a arenda pe termen lung terenuri în România.

Ipocrizia Bruxeless-ului

Mergând către sistemul bancar, UE a interzis României să recapitalizeze CEC-ul singura mare banca autohtonă, în timp ce mantra occidentală era salvarea economiei prin recapitalizarea băncilor private, nu numai a celor de stat. UE nu a intervenit în vreun fel în momentul în care banca franco-belgiană Dexia a primit un imprumut de 7 miliarde de euro din partea statului, în 2008, şi când a fost parţial naţionalizată, în 2011. Dexia a luat naştere prin fuziunea Credit Communal din Belgia şi Credit Local din Franta şi este cunoscută pentru relaţia privilegiată cu birocraţia din Belgia.

Privatizările mai mult sau mai puţin impuse ca o conditie a aderării la UE au transformat nu numai România, ci si statele din regiune în simple pieţe de desfacere. Comisia Europeană a început să investigheze, în urmă cu o săptămână, decizia guvernului de la Budapesta de a interzice construcţia de mall-uri şi hipermarketuri până în 2014. Ceea ce este numit de Budapesta o măsură de încurajare, chiar şi temporară, a micilor afaceri autohtone, la Bruxelles este sinonim cu impiedicarea liberei circulaţii a serviciilor.

Estul Europei, o obedientă piaţă de desfacere

“România a fost transformată doar într-o piaţă de desfacere pentru alţii. Suntem foarte mândri acum că au crescut exporturile. Ele au crescut pentru că cererea internă este foarte slabă, din cauza măsurilor de austeritate. Dacă însă vor creşte salariile, importurile vor creşte şi vom avea din nou dezechilibrele economice despre care vorbeam. Ideea este că trebuie să acorzi unei ţări timpul necesar să-şi creeze condiţiile pentru a deveni competitivă, pentru a-şi construi economia care i-ar permite să aibă un avantaj comparativ. Nu o pune însă în competiţie cu ţări dezvoltate, este nedrept”, spune Mihaela Fîrşirotu.

Toate fenomenle de mai sus pot apăsa pe umerii populaţiei, iar la aceasta se adaugă şi noul cod al muncii. “Sindicatele au cerut românilor să iasă în stradă, dar mai nimeni nu a ieşit. Aceasta dupa un an de austeritate şi suferinţă. Responsabilitatea se află şi pe umerii poporului”, spunea Mihaela Fîsrşirotu în 2011. The Economist se întreba, în urmă cu un an, cum de românii nu s-au revoltat după masurile deausteritate care au fost impuse ţării, dacă în Grecia, în Marea Britanie, acest lucru s-a întâmplat. The Economist mai remarca că lipsa de opoziţie faţă de măsurile de austeritate va încuraja noi măsuri de acelaşi gen.

Politicienii, clienţii “pieţelor”

Profesorul Yvan Allaire identifica însă o soluţie politică la aceste probleme-marja de acţiune pe care o permit legislaţia europeană şi tratatele de aderare. Această libertate de manevră este însa cu mult redusă, atât timp cât liderii marilor state europene invocă necesiatea acţiunilor rapide, impuse de criza economică, acţiuni lipsite de controlul democratic al Parlamentlui European şi al celor naţionale. Este cazul Tratatului fiscal european semnat de toate statele UE, cu excepţia Marii Britanii şi a Cehiei.

Yvan Allaire atrage atenţia asupra a ceea ce clasa politică, care ar trebuie sa speculeze în interes naţional legislaţia UE, tinde să devină. “Beneficiarii dereglementarii pieţelor reuşesc să menţină acest sistem mai mult decât am vrea noi, prin influenţa pe care banii o exercită asupra clasei politice şi asupra propagandei. Nu este vorba atât despre corupţie, cât de sprijinul financiar pe care îl acordă partidelor politice. Într-un univers urbanizat se câştigă alegerile cu televiziunea, iar televiziunea costă mult-cu cât am mai mulţi bani pentru propaganda la televiziune, cu atât am mai multe şanse să câştig alegerile. Nu este coprupţie în sensul propriu al cuvântului, este un mecanism care implică un sprijin financiar special. Se poate menţine astfel un sistem care este foarte periculos.”

O criză provocată de cupiditate

“Există o mare diferenţă între pieţele pentru bunuri şi servicii şi pieţele financiare.Noi suntem susţinători ai pieţei, credem că pieţele, cum ar fi pieţele de bunuri şi servicii oferă soluţii bune în nenumărate situaţii. Pieţele financiare funcţionează însă după o logică diferită, care nu are nimic în comun cu pieţele de bunuri şi servicii”, spunea Yvan Alaire.

“Nu s-a înţeles acest lucru; s-a spus: liberalizăm totul, deci şi pieţele financiare. Rezultatul? S-au creat nişte “inovaţii financiare”, nişte scamatorii financiare. Acestea au adus câştiguri incredibile unor oameni care, datorită banilor, au dobândit şi putere politica. S-au facut mulţi bani în sectorul financiar şi parte din bani au fost reinvestiţi în politică pentru a obţine garanţia că sectorul financiar nu va fi reglementat, că nu va fi supus niciodată regulilor. Drept urmare, s-a creat o criză financiară.”

Pentru ca sistemul să nu se prăbuşească, pentru că băncile să nu dea faliment şi să nu se producă o catastrofa economică, guvernele au intervenit masiv pentru a salva băncile, ceea ce a consus la îndatorarea statelor. Multe state s-au îndatorat astfel la aceleaşi bănci care au creat problema. Aceste bănci au cerut guvernelor să le protejeze împrumuturile pe care le-au acordat. Pentru aceasta, guvernele au recurs la măsuri de austeritate pe seama populaţiei, pentru a salva aceleaşi bănci care sunt la originea problemei. “Este o ironie tragică. Aceasta se poate vedea în mod clar astăzi”, remarca Allaire.

Răzvan CiubotaruPublicat Marţi, 27 martie 2012
3866
 | 18
 | 1
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Doina
+1
@Muntean - moneda curentă acum este să condamnăm un anumit partid, un anumit guvern, în speță, un ministru. Dar uităm cu ușurință presiunile exercitate asupra guvernului respectiv din toate părțile, externe și internem, inclusiv jurnaliștii noștri, pentru accelerarea privatizărilor. Dacă implicam in negocieri oameni mai în vârstă, săream toți în sus, că sunt virusați comuniști, ”foști”, bolșevici ... cunoaștem sloganele vii încă și azi. Îmi amintesc perfect un personaj țărănist (azi sanctificat) care bântuia pe la țară în lung și-n lat în propaganda anti-cooperative, pro-împroprietărire, și uite-așa cu bucurie, și cu ajutorul tutoror partidelor, s-a distrus infrastructura nu numai din agricultură. Dacă nu mă înșel, începând cu guvernul Constantinescu, România a avut timp să schimbe cârma, să-și apere interesele, au trecut ani buni de-atunci.
Publicat Miercuri, 23 mai 2012
+Răspunde
TITI GUTAN
+3
Macar acum in al cincisprezecelea ceas guvernantii sa se destepte si sa invete din istoria recenta a Norvegiei si a Finlandei ! Ce credeti ca aceste tari nu au fost presate de rapacitatea unora de a renunta la o parte din suveranitatea lor si sa se lase praduiti? Au rostit un apasat NU! in toate limbile pamantului si astazi ne uitam cu jind la prosperitatea lor! Respect Norvegia pentru verticalitatea ei! Dintr-o tara saraca au ajuns ,datorita intelepciunii conducatorilor,o oaza de succes.Are cel mai dezvoltat sistem de sanatate si invatamant.Mai slabiti pedala cu Europa ce ne doreste binele! Luati exemplu acestor tari nordice si mai imprumutati din corectitudinea lor!Vizitati si va minunati!
Publicat Duminică, 06 mai 2012
+Răspunde
Finlanda
+4
Politica Finlandei este corecta. @2, nu portocaliu ci rosu si portocaliu, vanzarile nu au inceput in ultimii ani - vezi pierderea petrolului si gazelor naturale. Trebuie luat 1.exemplul Finlandei, 2.exemplul Argentinei - natzionalizarea resurselor naturale ale ROMANIEI !
Publicat Joi, 19 aprilie 2012
+Răspunde
sofi
+5
Romania a devenit o obedienta piata de desfacere,pentru ca am reusit in 22 de ani sa distrugem atat industria cat si agricultura.Pentru ca am liberalizat importurile,si am ajuns la performanta de a cumpara cartofi din Olanda,rosii din Siria,usturoi din Turcia,s.a.m.d.De ce oameni buni ?toate astea nu cresc oare si pe pamant romanesc ?Am mai spus-o si o s-o repet de cate ori o sa vina vorba; desi nu am pamant ,si nu stiu cum se face agricultura,sunt sigura ca ea ne poate scoate din rahatul in care ne-au bagat astia cu bunastiinta.
Publicat Miercuri, 18 aprilie 2012
+Răspunde
Ovidiu Hurduzeu
+4
Felicitari ptr initiativa autorului si a Cotidianu-ului de a acorda atentie solutiilor salvatoare ptr Romania pe care le propun acesti mari economisti. Precizez ca acad. Yvan Allaire este unul dintre cei mai prestigiosi economisti nord-americani - an de an este invitat la intrunirea de la Davos ptr a oferi sfaturi comunitatii de afaceri internationale. Anul trecut a tinut o conferinta la Academia romana (desigur, nemediatizata!) cu titlul "Statul si pietele". Acad, Yvan Allaire si sotia sa prof. dr. Mihaela Firsirotu s-au pronuntat public in nenumarate ocazii impotriva proiectului Rosia Montana, impotriva tratamentului acordat Romaniei de catre FMI (vezi scrisoarea lor deschisa catre FMI) si pentru redobandirea suveranitatii statului asupra resurselor naturale. De fiecare data au oferit solutii bazate pe vasta lor expertiza in domeniu. Interviul citat nu-l veti gasi pe site-urile ziarelor sau televiziunilor din mainstream, ci pe YouTube. Personalitati curtate de mass media internationala, in mass media aservita din Romania nu sunt bine venite.
Publicat Miercuri, 18 aprilie 2012
+Răspunde
Muntean
+12
Da, e foarte adevarat, si unul dintre marii vinovati pentru aceasta stare de lucruri este Adrian Nastase si guvernul lui care a negociat capitolele de aderare ale Romaniei cu UE. Grupul de negociatori condusi de Vasile Puscas era format din oameni foarte tineri, media de varsta fiind de 25 de ani. Practic, am dat soarta Romaniei pe mana unor copii de liceu! vasile Puscas era mai varstnic, insa cred ca nu intamplator s-a inconjurat de asemenea "experti' tocmai pentru a nu fi deranjati de mutarile primite in plic. Cel care a semnat efectiv cedarea Petrom-ului a fost un oarecare Mucea, figura necunoscuta si inante si dupa aceasta isprava. Contractul cu Bechtel-ul a fost incheiat de o firma de avocatei de apartament, abia infiintata. Asa a stiut PSD-ul sa apere interesele tarii, trebuie sa o spunem!
Publicat Miercuri, 28 martie 2012
+Răspunde
politruci capitalisti
+13
Daaaaaa! Prostimea din bucuresti si politica au ajuns ,,capitalisti''.De rasul lumii cand vezi ciumetii cu carnete de partid,plus lacheii sindicali,unii zisi patroni,deveniti ,,capitalisti'' prin HOTII PUBLICE,devalizarea bancilor,distrugerea industriei,etc. Mai leprelor,ati distrus bunuri de patrimoniu mai mult ca un razboi.Sunteti intregi la cap ?
Publicat Marţi, 27 martie 2012
+Răspunde
Haos românesc...
+16
regimul portocaliu a vândut și vinde tot,au amanetat viitorul țării.Dacă românii nu-i izgonesc nu vom mai avea nimic.Jos băsescu și pegra portocalie !
Publicat Marţi, 27 martie 2012
+Răspunde
Radu Golban
+24
Va felicit pentru acest articol. Sper ca argumentele dv. bine echilibrate si extrem de pertinente sa deschida ochii multor cititori.
Publicat Marţi, 27 martie 2012
+Răspunde
Recomandate
Arafat: Sistemul de telemedicină, atacat public
Publicat acum 6 ore şi 35 minute
Ne lipsește o conștiință colectivă
Publicat acum 13 ore şi 46 minute
Cine conduce cu adevărat America?
Publicat acum 22 ore şi 11 minute
Centrul Atenţiei
alarm off
Fotografiile bunicilor
9 articole/ Actualizat acum 9 ore şi 24 minute
alarm off
Antiştirile Cotidianul
4 articole/ Actualizat Duminică, 22 ianuarie 2017
alarm off
România din Piaţa Chibrit
67 articole/ Actualizat Miercuri, 22 martie 2017
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
104 articole/ Actualizat Joi, 23 martie 2017
Dumitru Constantin

Se va consemna o premieră în istoria Alianţei Nord-Atlantice odată cu şedinţa miniştrilor de Externe ai statelor membre, programată pe 6-7 aprilie, la Bruxelles.

Dumitru ConstantinPublicat Vineri, 24 martie 2017