Primul ministru Victor Ponta a fost procuror. Ministrul Justiţiei a fost procuror. Preşedintele CSM este procuror. Şeful DNA este procuror. Procurorul General este procuror. Practic, toate funcţiile de conducere din Justiţie sînt acordate procurorilor! Judecătorii au devenit simpli angajaţi în Justiţie!
Nu ştiu dacă Uniunea Europeană îşi dă seama ce a girat prin exacerbata susţinere în Rapoartele MCV a „formidabilelor” succese ale procurorilor Monica Macovei, Laura Codruţa Kovesi şi Daniel Morar. Probabil că nu, deşi mai marii UE ar putea să se uite la propriile lor ţări, unde, constituţional, Justiţia este înfăptuită de judecători. În cele mai multe, de altfel, procurorii, cum este şi normal, nici măcar nu au statutul de magistraţi!
Aprope criminal, aceşti mari dregători ai Uniunii Europene au forţat atît de mult mult lucrurile, încît l-au încurajat pe preşedintele Traian Băsescu s-o izgonească din fruntea Justiţiei pe Mona Pivniceru, singurul judecător care ajunsese să conducă Ministerul Justiţiei!
Sigur că nu am nimic împotriva procurorilor şi le recunosc rolul în înfăptuirea actului de justiţie, însă raţiunea după care ei sînt în toate ţările în subordinea Ministerului Public este cît se poate de clară: ei apără interesul legii, înfăptuind anchetele, adică actele premergătoare cu care se merge în instanţă. Acolo, şi doar acolo, Judecătorul, adică un om care nu este implicat în anchetă, ascultînd AMBELE părţi, împarte dreptatea fără să fi fost implicat în adunarea şi evaluarea probelor! El, judecătorul, protejat de inamovibilitate, în deplină libertate, dă SENTINŢA.
Ani de zile, în comunism, importînd modelul sovietic, procurul dispunea arestarea unei persoane anchetate. Procedeul era cît se poate de hazliu: procurorul aduna probele, apoi, ca şi cînd ar fi devenit altă persoană, cu o perfectă obiectivitate subiectivă (sic!), decidea dacă probele sale sînt corecte. Mai simplu spus, el centra, el da cu capul! Judecătorul devenise subordonat al deciziilor procurorului, neîndrăznind să-i contrazică propunerile, de unde s-au născut şi marile erori judiciare, ca să nu mai vorbim despre procesele politice! Altfel, în orice moment, şi judecătorului i se putea inventa „ceva”, astfel încît procurorul să-i poată emite un mandat de arestare!
Nu întîmplător, de multe ori, de teamă sau din oportunism, chiar şi judecătorul făcea pe dom’ procuror, aşa cum s-a întîmplat şi la caricatura de proces intentat lui Nicolae Ceauşescu! Faptul că Nicolae Ceauşescu a fost executat prin decizia unui astfel de judecător-procuror face parte din acele decizii despre care se spune: ce ai semănat, aia ai cules.
De ce, oare, trebuie acum, după 24 de ani, să repetăm experimente cărora le-au căzut victime sute de mii de români? De ce să ne jucăm cu focul pentru a ne mira apoi că flacăra lui ne-a schimonosit feţele?
Nu e mai simplu să înţelegem că actul de Justiţie înseamnă ca o autoritate să întocmească Rechizitoriul unui dosar, apoi acesta să fie supus cenzurii părţii adverse şi, în final, independent de orice interese, judecătorul să decidă unde este dreptatea?
Poate că domnul Victor Ponta, fost procuror, ar fi trebuit, în calitate de Prim-ministru, să înţeleagă înaintea fostului marinar Traian Băsescu aceste lucruri. Din păcate pentru dumnealui, nu pare să-şi dea nici acum seama de enormitatea situaţiei din România pe care o conduce. Trebuie să recunosc aici că singurul care a simţit fiorul pe şira spinării a fost… tocmai Traian Băsescu, care, după numirile în care s-a aruncat Victor Ponta, a sesizat că a apărut astfel o problemă: că toţi şefii din Justiţie sînt procurori!
Dacă lucrurile rămîn aşa – şi nu văd cum ar mai putea fi schimbate curînd – , din ouăle în care zac monştrii unui astfel de sistem judiciar, peste puţin timp, se vor auzi loviturile ce vor anunţa ieşirea din găoace a „blînzilor” puişori. Care vor creşte mari, mari de tot, pînă ne vor înghiţi!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.