Sate paradiziace, refugii pentru lumea modernă

Plajele de nisip alb, pinii maritimi ai litoralului varez plonjează în apele de culoare turcoaz. Dincolo de imaginea de carte poştală, realitatea litoralului mediteranean din Var este încântătoare, dar şi plină de surprize.

Micuţele sate se numără printre cele mai frumoase din Provence.

Saint-Cyr-sur-Mer, între natură şi patrimoniu

Cunoscut pentru plajele sale paradiziace, Saint-Cyr-sur-Mer îi seduce şi pe îndrăgostiţii de cultură şi patrimoniu. Cu vechi sate cu farmec provensal în care eşti atras să hoinăreşti la umbra platanilor centenari, localitatea oferă spre mare o staţiune balneară foarte apreciată de familii pentru plajele cu nisip alb şi ape cristaline, care se întind de la Lecques la portul Alon. Porturile de divertisment Lecques şi Madrague, aflate faţă în faţă de o parte şi de alta a golfului, încadrează acest oraş cu indiscutabil farmec mediteranean. Între două partide de înot în apele transparente, vizitatorul poate pleca să descopre viaţa din timpul romanilor, vizitând muzeul “Tauroentum”, aflat pe situl unei vechi vile romane din care mai există astăzi fundaţiile din partea nordică şi podeaua din mozaic a trei camere. O particularitate, unică în Franţa, este existenţa unui mormânt de copil la intrarea în vilă.

Bandol cu pinii săi mediteraneeni

Amatorii de artă contemporană nu trebuie să rateze “Centrul de Artă Sébastien” instalat într-o veche uzină de capere. Pentru a intra în universul micilor figurine colorate de sfinţi, poate fi vizitat atelierul “Pardi”, în care este respectată modelarea tradiţională a figurinelor penru Ieslea de Crăciun.

În fiecare duminică dimineaţă, în centrul oraşului se instalează o mare piaţă provensală, cu produsele zonei: ulei de măsline, mirodenii, legume, peşte, flori, dar şi artizanat local. În afara plăcerii de a descoperi produse de primă calitate, vizitarea ei prilejuieşte şi posibilitatea de a vedea Piaţa Portalis, în care există o surprinzătoare replică a Statuii Libertăţii, pe lângă numeroase cafenele şi restaurante. O mică piaţă ţărănească, cu puţini negustori, se ţine de mai multe ori pe săptămână, dar importantă este cea de joia dimineaţa din portul La Madrague. Din acest port se deschid două posibilităţi de plimbare. Una urmăreşte cărarea de-a lungul litoralului. Cealaltă, poteca dintre vii. De-a lungul coastei, pe o distanţă de 12 kilometri, trecând pe la stânca Defence şi cheile portului Alon, se ajunge la cornişa Bonaparte de la Bandol, deasupra golfului Renecros. Mai scurt şi mai uşor, cel de al doilea drum duce, din strada Abbe Dol, printre vii, pe o lungime de 2 kilometri, la cheiul portului Alon, adevărată bijuterie naturală.

Bandol între mare şi vii

Lavandou, unul dintre frumoasele ţinuturi mediteraneene

Crama “Fregate” şi-a făcut un simbol din legenda potrivit căreia numele domeniului vine de la o corabie eşuată în acest loc. Pe etichetele sticlelor de vin este desenată o fregată. Mai prozaic, cuvântul provansal “fragato”, care înseamnă “a sparge pietrele pentru a putea cultiva”, a dat numele cramei. Într-adevăr, piatra este un element central al domeniului, pornind de la resturile zidurilor ce delimitau câmpurile la cele din solul calcaros care dă tărie acestui vin “AOC Bandol”. Apropierea mării conferă producţiilor originalitate ce poate fi descoperită vizitând pivniţele şi momentele de degustare, organizate pentru minimum 10 persoane. Vinul roşu, obţinut din soiul “roi Bandol”, din varietatea mourvedre, oferă un parfum puternic, cu note de fructe de pădure, de mirodenii şi lemn dulce. Roze-ul se potriveşte perfect specialităţilor provansale şi asiatice, în timp ce vinul alb pare predestinat să însoţească peştii şi fructele de mare sau pentru aperitiv.

Acest domeniu familial, de 26 de hectare de vie, care produce în fiecare an 50% vinuri roze, 40% roşii şi 10% albe, a fost cumpărat în 1971 de către Antonin Thiollier, bunicul actualului proprietar.

La Bastide de la Mer, o splendidă vilă cu grădini de arbori seculari

Ascuns într-un mediu natural magnific, cu nimic mai prejos decât cel din Marsilia, restaurantul “Chez Tonton Ju” propune numai mâncăruri reci, bine venite după o baie în mare. Salate variate, tartar de vită, scoici, însoţite de vin de regiune, mai ales Bandol. Foarte noul chef Olivier Ramos de la “Le Mas des Vignes” se inspiră din produsele locale pentru a oferi un meniu rafinat în salonul elegant sau pe terasa ce oferă o vedere panoramică asupra golfului. Un preparat din ficat de raţă îndopată cu vanilie, spate de merlucius cu usturoi şi rozmarin, sufle cald de ciocolată, parfumat cu ylang ylang…

“Le Grain de Sable” este un restaurant situat ls marginea plajei, atractiv pentru gurmanzi. Plasat mai departe de mare, hotelul “Beausejours Les Palmiers” are camere decorate cu teme diferite, între Provence şi orizonturile îndepărtate: Maroc, Asia…

Lavandou, un vechi sat pescăresc

Între mare şi sătucul Saint-Cyre-sur-Mer se află o splendidă casă cu grădină de arbori, cu şeminee de marmură, paturi cu baldachin, dulapuri de tek sculptate, ce respiră o atmosferă romantică ducându-te cu gândul către seniorii de altădată… Un calm absolut poate fi descoperit la “Sous l’Olivier”, o casă de ţară, înconjurată de măslini şi palmieri, cu o vastă piscină.

Adăpostit între colinele împădurite, Bandol este cunoscut din Antichitate pentru cultura sa viticolă. La sfârşitul secolului al XIX-lea s-au instalat la Bandol primii amatori de soare şi de peisaj mediteranean. Celebrităţi ca Thomas Mann, fraţii Lumiere, Marcel Pagnol, Raimu, Mistinguett sau Fernandel au asigurat apoi notorietatea acestei staţiuni balneare, vizitată mai ales de familii. Cu portul său, cel mai mare între Marsilia şi Hyères, şi cu litoralul său, Bandol are toate atuurile unei desinaţii estivale. În faţa lui, minuscula insulă Bendor, cumpărată în 1950 de Paul Ricard, a devenit un loc foarte apreciat de artiştii din lumea întreagă.

Cramele domeniului Fregate de la Bandol

Părăsind malurile Mediteranei, turistul descoperă un ţinut de păduri de pin, vegetaţie specifică solurilor calcaroase şi, desigur, vii, cultivate aici încă din Antichitate. Vinul de Bandol a devenit “Appleation d’origine controlée” (AOC) în 1941. În zona plajei, se află multe locuri încântătoare, printre care atrage atenţia mai ales Renécros, cu nisipurile lui albe şi apele transparente.

“L’Auberge du Port” este, aşa cum arată şi numele, un restaurant plasat în faţa velierelor şi iahturilor amarate în portul Bandol. Spaţiile interioare sunt decorate în spiritul marin, iar cele două terase au mobile din lemn de culoare crem. Bandolezii vin aici pentru peşte şi fructe de mare. Seara poate fi prelungită într-un bar.

Insula Port Cros

“L’Assiette des Saveurs” oferă un meniu combinat cu aromele Asiei, dar şi feluri tradiţionale, cum ar fi miel în sos de rozmarin. Cei cărora le place couscous pot merge la “Marrakech”, unde pot găsi şi patiserie orientală însoţită de ceai de mentă. Din 1955, restaurantul “La Caravelle” îşi regalează oaspeţii cu mâncăruri tradiţionale, unele realizate după reţete identice cu cele vechi, cum ar fi supa de peşte sau fructele de mare gratinate.

În faţa golfului Renécors, la marginea satului Bandol se află hotelul “Ile Rousse”, cu o mare piscină exterioară şi camere cu terase deschise către mare. Restaurantul lui propune produse locale, peşte din zonă, legume şi fructe de mare, dar şi preparate din carne excepţionale. Să nu uităm că bucătăria provensală este printre cele mai apreciate din întreaga Franţă.

Lavandou, o escală de vis

Bandol în viziunea pictorului Vernet

Cu cele 12 plaje cu nisip fin, Lavandou este escala visată de amatorii de farniente. N-a trecut decât un secol de când Lavandou şi-a obţinut autonomia faţă de localitatea vecină Bormes-les-Mimosas. Vechi sat de pescari, Lavandou a devenit fulgerător staţiune balneară. Dacă în timpul iernii aici trăiesc 6.000 de persoane, vara, populaţia lui atinge 80.000. De pe promenada centrală spre cheiul Gabriel Peri, marea este aproape invizibilă din cauza numeroaselor nave particulare acostate în cele trei porturi. Punct ideal de îmbarcare pentru insulele Port Cros şi Porquerolles, portul Lavandou este foarte activ, conferind satului o ambianţă atrăgătoare. Plajele sunt legate printr-o potecă de-a lungul ţărmului, oferind ambianţe diferite: efervescenţă la Grande Plage în centrul localităţii, şic la Aiguebelle, fermecător franjurată la Elephant, cu aspect sălbatic de la Jean-Blanc şi Rossignol la vârful Layet şi la marele golf Cavaliere, cu pini crescuţi pe nisip. În apropiere se află situl magic Rayol.

Insula de Aur, Porquerolles

Târg la Saint-Cyr

Dar de nuntă al regelui Henric al IV-lea pentru Maria de Medici, în 1600, şi al lui Francois-Joseph Fournier pentru soţia sa, în 1912, acestuia din urmă datorându-i-se de altfel “amenajarea” insulei, Porquerolles este cea mai mare dintre cele trei perle din largul peninsulei Geins. Este şi cea mai turistică, dintre insule cu frumuseţea extraordinară a plajelor sale din nord, şi cu falezele sălbatice din sud, vara populaţia depăşind uşor 10.000 de oameni. Seara se joacă petanque sau se dansează la unul dintre balurile tradiţionale. Litoralul sudic este alcătuit în special din stânci cu poteci înfricoşătoare şerpuind aproape de margine prin iarba neagră şi maquis.

În extra sezon, este un încântător loc uitat de lume, plin de păduri de pin, plaje nisipoase şi stânci abrupte. În interior, pădurile sale de pin şi livezile de măslini şi smochini sunt întretăiate de drumurui ce pot fi explorate pe jos sau cu bicicleta.

Într-o mică piaţă umbrită de platani, la câţiva paşi de biserică şi de port, în sala care aminteşte de casa bunicii, cu lambriurile şi fotografiile de epocă, la “Favouille” se poate degusta o bucătărie tradiţională, generoasă şi simplă în acelaşi timp: salată de fructe de mare cu coriandru proaspăt, berbec gătit cu usturoi, fiert în sos de ierburi… Lunea se serveşte “oala” pescarului, cu tot felul de peşti, iar vinerea, este ziua preparatelor cu maioneză.

Port Cros, un teritoriu aproape neexplorat

Atelierul de pipe Courrieu din Cogolin

Cu portul său minuscul, în jurul căruia se ghemuiesc câteva case, Port Cros dă impresia unui ţinut neexplorat. Insula este declarată parc naţional din 1963.

Relieful este deosebit de accidentat. Din punct de vedere geologic, insula se află în prelungirea masivului Maures şi este formată din diferite roci metamorfice. Prin poziţia ei strategică, în Port Cros s-au construit multe fortificaţii de-a lungul secolelor, care au fost parţial restaurate. Suprafaţa insulei este acoperită de o pădure deasă cu o faună bogată. Pe ţărm este o colcăială de animale şi de alge. Un spaţiu paradiziac ce se doreşte conservat.

În 1963, s-a născut Parcul Naţional Port Cros, care înglobează insula Bagaud, insuliţele Rascas şi Gabinière, având în total o suprafaţă de 700 de hectare. O zonă marină de 600 de metri, dincolo de ţărmuri, a fost de asemenea înglobată în parc. Perioada estivală este critică pentru Port Cros din cauza marii frecventări a locului care, adăugată condiţiilor meteo nefavorabile, poate mări riscurile de incendiu. Aşa că accesul în pădure este interzis vizitatorilor. Există însă rute pe litoral şi în pădure şi un culoar submarin balizat destinate turiştilor.

Nenumăratele nave de la Saint-Cyr-sur-Mer

Plasat în capătul radei portului şi dominat de fortul Moulin, acest sat cu alură exotică intrigă vizitatorul încă de la debarcare. Vechi sat de pescari, el număra în 1901, 95 de locuitori dintre care 31 de pescari, un fierar şi un brutar. În zilele noastre populaţia oscilează între 15 şi 200 de rezidenţi, în funcţie de sezon, între care se află un pescar, o dirigintă de poştă şi personalul Parcului, care variază între 10 şi 20 de agenţi. În timpul sezonului, se găsesc hoteluri, restaurante, snack-baruri sezoniere. Îndreptându-se către valea Solitude, vizitatorul descoperă capela amenajată în 1866, dedicată pescarilor Saint Tropez şi Saint Pierre. Revenind în sat, turistul este aşteptat de o terasă umbrită de palmieri.

Pe vremuri domeniu de vânătoare şi exploatare agricolă, “Le Manoir” a fost reşedinţa proprietarilor insulei timp de un secol. În 1920, actualii proprietari au achiziţionat acest frumos conac cu faţade albe cu turnuleţe, transformându-l într-un hotel fermecător. Camerele şi apartamentele se deschid către un mare parc de două hectare plantat cu eucalipţi, lauri roz şi pamieri centenari. Mesele sunt servite pe terase. Barul şi natura oferă un loc de odihnă, ca şi piscina ascunsă în spatele zidului de piatră şi a rugurilor de trandafiri.

“Ospătăria provensală” a fost fondată în 1921 şi este ţinută de aceeaşi familie de trei generaţii.

Cogolin, oraşul artizanatului

Hotelul Belle Vue din Lavandou

Cu masivul Maures în spate şi golful Saint Tropez la orizont, Cogolin are o mare reputaţie artizanală. Cocoşul este simbolul oraşului. Utilizând resursele pădurilor din apropiere, artizanatul a luat aici o dezvoltare deosebită: pipe, manufacturi de covoare, fabricarea instrumentelor de muzică au dus reputaţia oraşului în întreaga lume. Covoarele din zonă sunt ţesute în stil jaquard, cu lână, bumbac, in, mătase şi rafie. Fiecare din aceste ţesături este asamblată manual.

Create în 1802 de către Courrieu, pipele de Cogolin sunt adevărate referinţe pentru cunoscători. Din tată în fiu, Courrieu fabrică modelele lor unicat din rădăcini de arbuşti din masivul Maures, uscate între doi şi trei ani, după grosime, pentru a fi mai rezistente la căldură. Ele oferă o anumită dulceaţă tutunului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.