Scrisoare deschisă adresată premierului Victor Ponta

Domnule Prim Ministru,

Eu recunosc tot ce aţi făcut ca şef al Guvernului României in ultimii ani.

Da, aţi restituit pensii şi salarii, aţi redus taxe, aţi stabilit cota unica, aţi re-deschis spitale, aţi re-deschis şcoli, se simte o situaţie relaxată faţă de clasa de mijloc, SRL-urile simt o schimbare, etc. Aţi încercat să reparaţi, în condiţii ostile interne şi externe, ceea ce au stricat Ceilalţi, vreme de 10 ani.

Este corect sa recunoaştem tot ce s-a făcut.

Dar nu pot înţelege cum de nu au ajuns la dvs. repetatele mele memorii adresate Guvernului, şi din ultimii doi ani. Probabil că sunt prea mulţi Sfinţi Controlori la Primirea Jalbelor …

NU pot crede ca nu va interesează situaţia de la Biblioteca Naţională a României şi a patrimoniul scris al României.

Pornind de la situaţia BNaR, permiteţi-mi sa va adresez trei întrebări.

1. Are România o Bibliotecă Naţională funcţională?

Cunoaşteţi situaţia reală a patrimoniului scris de la Biblioteca Naţională a României?

Nici un parlamentar, nici un om politic, nici in campanii electorale, nici altfel NU au atins vreodată problema Bibliotecii Naţionale a României!

De curând, discutând cu cineva din apropierea dvs., am realizat cu durere ca nici astăzi nu se ştie situaţia reală din Biblioteca Naţională a României.

Nu ştia despre situaţia dezastruoasă a publicaţiilor BNaR, nici nu-i venea să creadă că publicaţiile Bibliotecii Naţionale nu există in numarul de pe site-ul BNaR. Persoana era sincer mirata …

Se pare ca dvs., guvernanţii ştiţi doar că în clădirea frumoasă de pe cheiul Dâmboviţei este Biblioteca noastră Naţională!

Nu se ştie realitatea despre BNaR, instituţie sabotata încă din …Octombrie 1836 (anul înfiinţării ei), care, în câteva cuvinte, este tragică pentru Cultura Românilor şi mai ales pentru Educaţia Românilor.

Este exact ca şi starea insectelor de la Muzeul Antipa …

Zici că sunt vii şi te fereşti să le sperii, că zboară …

Ele sunt frumoase pe dinafară, dar goale pe dinăuntru.

Biblioteca Naţională a României este cunoscută mai mult pentru diversele întâlniri care au loc în clădirea din Bulevardul Unirii 22 – Bucureşti, multe dintre ele fiind activităţi de … Cămin Cultural ai anilor ’60 din România şi nu manifestări pentru o bibliotecă naţională.

Aceste evenimente şi altele, posibil mai elevate, se potriveau numai după ce tot personalul – şi aşa insuficient faţă de rangul unei Biblioteci Naţionale – ar fi pus la munca de inventariere, refacere a cărţilor furate, deteriorate, putrezite, atacate de carii, insecte, apă, mizerii în 59 de ani de la înfiinţarea din1955, personalul existent şi chiar mulţi angajaţi temporari.

Am scris mult şi detaliat despre multele lipsuri existente la Biblioteca Naţională a României:

Vali Constantinescu – 15 iunie 2013, Dezvăluirile doamnei Vali Constantinescu, bibliotecar faimos al României: „Biblioteca Naţională este ca Roşia Montană şi autostrada Bechtel” în „Cotidianul” din iulie 2013.

Vali Constantinescu – 9 iunie 2014, Avatarurile unei instituţii naţionale – Biblioteca Naţională in Cotidianul.

Vali Constantinescu – 29 iunie 2014, Încă o bibliotecă „asasinată”? – Cotidianul

Vali Constantinescu – 1 iulie 2014, Încă o bibliotecă „asasinată”? – Cotidianul

Ştiu despre această situaţie toţi bibliotecarii ţării, mulţi intelectuali, mulţi, mulţi Români cunosc adevărul şi totuşi se tace cu încăpăţânare!

DE CE?

Ce ne spuneţi dvs., domnule Prim Ministru al României Victor Ponta, despre Biblioteca Naţională a României?

Atunci când Ministrul Educației, Remus Pricopie, ne anunţa că „Biblioteca Pedagogică nu a mai fost inventariată din 1984” şi că va urma un control din partea Guvernului României, m-am bucurat şi am sperat că foarte curând Guvernul României va controla si Biblioteca Naţională.

Exact aşa ceream şi eu de câţiva ani şi mai accentuat după august 2012 prin articolele şi memoriile mele, un control total din partea Guvernului României la Biblioteca Naţională a României – publicaţii, oameni, funcţii, activităţi.

Mai ales fiindcă este vorba demilioanele de publicaţii ale Bibliotecii Naţionale a României care stau grămezi-grămezi şi în noul sediul mult lăudat …

La Biblioteca Naţională a României, Guvernul României ar constata că o inventariere completă nu s-a făcut niciodată de după anul 1955, anul înfiinţării BCS (din 1990, BNaR).

Starea patrimoniului scris al României de la Biblioteca Naţională a României este un subiect pe care un viitor preşedinte al României ar trebui să-l cunoască şi să-l rezolve, având în vedere ca nicio altă autoritate politică sau culturală nu a făcut-o.

Ceea ce este curios este că, în problema BIBLIOTECII NAŢIONALE A ROMÂNIEI, toată lumea gândeşte în acelaşi mod, toţi jurnaliştii, toţi oamenii politici, toţi sunt la unison, nimeni nu răspunde, nimeni nu se preocupă, pe nimeni nu interesează situaţia tragică existentă a unei biblioteci naţionale la începutul secolului al XXI-lea.

Nimeni nu este interesat de Biblioteca Naţională a României, frumoasă pe dinafară …

Biblioteca Naţională a României este precum o insectă de la Muzeul Antipa, frumoasă pe dinafară, dar goală pe dinăuntru. La atingerea cu un deget … cade, dispare …” (Theodor Constantinescu, soţul meu, cititor vechi de 51 de ani în această instituţie).

Domnule Prim Ministru,

Sunteţi de acord că singura armă de autentică salvare naţională este

EDUCAŢIA pentru mase, potrivită fiecăruia, după mintea personală,

care cu şcoala generală, dar bine făcută,

care cu liceul, dar bine făcut,

care cu facultate, dar bine făcută?

Şi atunci, BIBLIOTECA trebuie să contribuie alături de scoală, învăţământ, cultură la educarea unui popor?

Am spus mereu şi mereu cu argumente că toate conducerile de după 1990 ale Bibliotecii Naţionale a României

– fie NU au fost lăsate să facă exact CE trebuia

– fie NU au vrut, nu au ştiut, nu au avut voie să facă CE trebuia.

După 1990, la Biblioteca Naţională a fost întotdeauna un management greşit din mai multe puncte de vedere, un management greşit mai ales de STARE a Bibliotecii Naţionale şi a publicaţiilor sale.

DACA nu se va produce o schimbare totală în viaţa profesională a BNaR – activităţi, oameni, funcţii, publicaţii – gestiune reală –, nu se va realiza nimic.

În acest moment BNaR are un director interimar…

A mai avut un director interimar timp de 4 ani, între 2010 şi 2014.

Cât mai rămâne Biblioteca Naţională în interimat?

Sp nu se găsească un director bun pentru Biblioteca Naţională?

De multe ori am dat exemple de biblioteci naţionale din Europa şi de maniera în care-şi fixează conducătorii.

Degeaba am spus, degeaba există exemple notabile in toate ţările Europei, cel puţin.

Biblioteca Naţională a României, ca şi România, are nevoie, după 25 de ani de stabilitate, de linişte, de muncă reală. Iar deasupra trebuie să stea valoarea, şi nu o împărţire după vârstă sau după facultatea absolvită.

Biblioteca Naţională are nevoie de oameni pregătiţi care să facă treabă.

Exact ceea ce spuneţi prin diverse discursuri chiar dvs., domnule Ponta.

Şi atunci mă întreb de ce nu v-aţi implica, domnule prim-ministru şi candidat la Preşedinţia României, în rezolvarea situaţiei de la Biblioteca Naţională?

Merită şi românii sa aibă Biblioteca lor Naţională.

Ceea ce se numeşte acum Biblioteca Naţională nu este o bibliotecă funcţională nici în sensul Legii Bibliotecilor Publice.

Nu este admisibil să se spună că Biblioteca Naţională dispune de 13.000.000 UB, iar catalogul on-line să arate că este vorba numai de vreo 800.000 de cărţi la BNaR!

Catalog on-line Biblioteca Naţională a României (peste 800.000 cărţi)

În condiţiile în care nu se ştie nimic oficial despre starea şi numărul milioanelor de UB, deja degradate, cum putem vehicula un număr sau altul?

Doar cele 800.000 de cărţi se văd pe site-ul BNaR!

Aşa stând lucrurile, se poate spune ca este vorba de un fals în acte publice?

De câţiva ani am propus realizarea unui Proiect Naţional, de prelucrare a publicaţiilor Bibliotecii Naţionale a României cu fonduri UE, milioane de publicaţii, care zac neprelucrate, fără acte de înregistrare şi inventariere.

Este realizabil acest Proiect. Numai să se vrea. De ce nu se vrea?

Nimic nu trebuie făcut la BNaR înaintea rezolvării publicaţiilor care zac în teancuri, sau puse pe rafturi, dar tot grămezi, grămezi şi mai ales fără acte financiar-contabile.

Se poate vorbi despre digitizare, proiect foarte important pentru Biblioteca Naţională a României, atunci când milioane de publicaţii nu există efectiv, iar, alte milioane de publicaţii sunt putrezite, arse, într-o stare de degradare de neînchipuit?

Domnule prim-ministru Victor Ponta, legaţi-vă numele de Biblioteca Naţională a României asa cum au făcut-o François Mitterrand de Biblioteca Naţională a Franţei sau pentru Franţa, Mubarak de Biblioteca din Alexandria sau Lukaşenko de Biblioteca Naţională a Republicii Belarus şi alţii.

Nici un ministru al Culturii române de după 1990 nu s-a interesat de Biblioteca Naţională, nici unul nu a făcut nimic pentru ea timp de 25 de ani.

De ce nimeni nu este interesat de BNaR?

Nu are voie România să aibă Biblioteca Naţională?

Biblioteca Naţională a României face parte din Proiectul dvs. pentru ţară?

2. Domnule Prim Ministru Victor Ponta

Ştiţi că o familie serioasă şi corectă din România este prigonită permanent de 12 ani, numai pentru că a iniţiat salvarea de la pieire a Bibliotecii Naţionale a României în iunie 2002?

Salvarea Bibliotecii Naţionale a României de către Vali şi Theodor Constantinescu în iunie 2002 şi represiunea continuă, perversă, mascată, multiplă, dezlănţuită din ce în ce mai acut de atunci peste familia noastră.

Se ştie despre episodul Iunie 2002, el face parte din istoria BNaR. Am observat mereu că se uită mereu chestiunea aceasta, deşi viaţa unei familii cumsecade din România, familia Constantinescu, a fost distrusă de 12 ani pentru ca „a greşit” iniţiind salvarea Bibliotecii Naţionale a României, de la desfiinţare.

Daca nu i s-a dat cel puţin o medalie sau „un mic dejun cu rugăciune”, măcar nu ar fi trebuit ca viaţa acestei familii să fie transformată într-un calvar.

Am înţeles că în Romania nu poţi să fii patriot decât cu legitimaţie, dar nici să fim un fel nou de persecutaţi „politic”…

DACĂ nu exista acţiunea curajoasă a soţilor Vali şi Theodor Constantinescu de a prezenta un material în 27.06.2002 redacţiei ziarului „Adevărul”, doamnei Cristina Modreanu, în care era descrisă situaţia groaznică care se ivise pentru sărmana noastră Bibliotecă Naţională, nu se mai vorbea astăzi de sediul nou al Bibliotecii Naţionale a României!

Noi, soţii Constantinescu, ne-am ales cu o prigoană de 12 ani, pentru că am fost nişte cetăţeni corecţi, oameni cu iubire şi grijă pentru Biblioteca Naţională, încercând să sensibilizăm pe cei în drept despre o situaţie ruşinoasă pentru noi ca români, cu o situaţie unică în lume, Biblioteca Naţională a României practic inexistentă, după o sabotare încă din… 1836, sub toate regimurile „Politice” scurse din afară peste români, continuu.

S-a încercat chiar eliminarea noastră fizică, prin „accident” auto pe trecere de pietoni, Joi, 18 Noiembrie 2010, ora 14:32, la Hotel Times, Bd. Decebal, când killerul a mers pe trotuar 15 metri cu roţile blocate pe asfalt uscat, după ce ne-a ratat.

De ce sunt ignorate dovezile aduse, fotografii şi probe de către Procuratura Generală?

De multe ori cred că suntem luaţi drept altcineva, pentru că nu se poate să fim pedepsiţi şi să fim în vizorul unor „oameni răi” cu atâta îndârjire, de 12 ani, în România, numai pentru că am contribuit la momentul oportun la salvarea Bibliotecii Naţionale a României, de la desfiinţare.

Domnule prim-ninistru al României, candidat la funcţia de Preşedinte al României, cei care ne blochează pe noi, familia Constantinescu, sunt si în contra Bibliotecii Naţionale, dar sigur şi în contra României.

Şi atunci se pune întrebarea:

Întotdeauna am spus că dacă fiecare român la locul lui de muncă ar arăta ce nu merge bine, ar fi foarte corect şi bun pentru instituţia aceluia şi implicit pentru România.

Asta am făcut eu, am arătat ce nu merge bine în Biblioteca Naţională.

De ce a fost rău? Ca să fiu pedepsită cu întreaga familie?

În timp ce toţi care nu au mişcat un deget se bucură pentru noul sediu al BNaR, se laudă cu ceea ce „au realizat” !?

Eu, bibliotecar cu state vechi în Biblioteca Naţională (42 de ani de muncă, studii superioare, implicându-mă permanent în toate activităţile Bibliotecii Naţionale dincolo de fişa postului meu, cunoscând multe, cu idei, proiecte, activităţi notabile de-a lungul anilor), pe care o cunosc ca pe propriul buzunar, am spus ce am văzut, aş fi putut face mai mult, dar din cauza legilor/ordonanţelor guvernului Boc am fost dată afară brusc şi fără cea mai mică înţelegere, fără a se ţine cont de câte mai puteam face şi cât bine puteam aduce Bibliotecii Naţionale a României.

Ca mine, şi alţii din BNaR au fost izgoniţi, efectiv, întrucât cunoşteau, ştiau multe despre Biblioteca noastră Naţională.

De ce este rău în a spune ce nu merge bine?

De aceea spun că

ROMÂNIA ESTE O ŢARĂ PERICULOASĂ PENTRU CETĂŢENII CUMSECADE!

Judecând după câte am îndurat cu întreaga familie timp de 12 ani, sunt hotărâtă în a afirma aceasta!

Totul a fost descris cu lux de amănunte in materialele mele din on-line.

Prigonirea familiei mele nu se opreşte, în August 2014, s-a mai întâmplat un episod absolut bestial, care spune multe …

Soţul meu, Theodor Constantinescu, forumist original pe un ziar on-line – adică liber şi fără să insulte obscen, cum fac comentatorii în mod preponderent pe forumuri online (el, numai, ironiza original şi pamfletar pe toţi forumiştii „dedicaţi”şi refulaţi, care in lipsa unui dialog real si cu respectul cuvenit, care îl înjură ordinar – avem mostre absolut dezgustătoare – a fost insultat şi acuzat de „spionaj rusesc, parazitism, informator, înainte şi după 1989, persoană cu sânge slav care a trădat Romania” – cu adresă directă la numele real, „Theodor Constantinescu”, nu ca pseudonimul de postare, asta în timp ce români mai mult sau mai puţin verzi stau şi se uită la Starea UNICĂ în Lume a BNaR, iar alţii, la fel de români, ne distrug încet, încet de 12 ani din cauza salvării de către el, în primul rând, a BNaR, care s-a dus la Adevărul în iunie 2002.

Lipsa de reacţie atât a ziarului on-line, cât şi refuzul Poliţiei Române de a-l identifica pe calomniator, pentru că nu mai are lege, întrucât calomnia nu se mai pedepseşte penal, mă face să întreb dacă Poliţia nu poate face identificarea, atunci cine?

Aceasta în mod sigur, ca represalii pentru acţiunea din iunie 2002 în salvarea BNaR, acest incident fiind ultimul dintr-o serie începută de după iunie 2002.

Theodor Constantinescu, soţul meu, chiar a avut de suferit înainte de 1989, având dosar de supraveghere între 1972 şi 1987 (îl avem acasă, în copie, de la CNSAS) numai pentru că a vrut să construiască cu succes Capitalismul în Occident, după ce s-a convins că dictatura de dezvoltare, benefică teoretic, nu putea să aibă succes cu metodele folosite (strict tehnic), cu politica de selecţie, de ierarhizare, de remunerare şi respect profesional practicată de PCR. După ce a spus printr-un memoriu la CC toate aceste chestiuni, încă din 1966, ca student la Politehnică, a hotărât să emigreze, dar nu a reuşit, iar în anul 1972 i s-a deschis un singur dosar de urmărire, nu ŞI de „ginitor”, cum aveau aceştia. Cunoscătorii ştiu ce înseamnă aceasta.

Domnule prim-ministru,

Sunt trei generaţii în familia soţului meu de persecuţii în ţara lor…

Mama soţului meu, soţul meu, care a avut de suferit şi la comunişti, dar, mai ales, după 2002 şi acum din ce în ce mai des şi contra copiilor noştri.

Unul dintre băieţii noştri a pierdut un an din viaţa de student fără nici o vină, iar fiica noastră, cu un parcurs şcolar, liceal, universitar, profesional absolut exemplar, a fost, de curând, luată în vizor în stilul caracteristic, profesionist, cunoscut de familia noastră de 12 ani …

Pana când?

Domnule prim-ministru al României, Victor Ponta,

întrucât dvs. spuneţi foarte corect că doriţi ca după 16 noiembrie 2014 să avem, în sfârşit, o perioadă de linişte şi de muncă, puteţi face ca

ROMÂNIA SĂ NU MAI FIE O ŢARĂ PERICULOASĂ PENTRU CETĂŢENII CUMSECADE?

3. Ştiţi că drepturile băneşti ale bibliotecarilor – pensionari din 2010 nu s-au acordat nici în anul 2014

Nu pot să cred că se procedează la fel ca in anul 2009 când s-au tăiat cu mult sadism pensiile si salariile …

Conducerea BNaR era obligată prin art. 50 din Contractul Colectiv de muncă la nivel naţional pentru anii 2007 – 2010, la „plata unei indemnizaţii egală cu cel puţin două salarii de bază, avute în luna pensionării, în cazul salariaţilor care se pensionau pentru limita de vârsta”. Nu s-a respectat art. 50 din CC de muncă la nivel naţional, aşa cum o cerea el. Pensionarii au fost purtaţi prin Tribunale si deşi in urma unor Hotărâri definitive şi irevocabile câştigate de către bibliotecarii BNaR, s-a hotărât plata in tranşe.

S-au acordat cele mai mici tranşe de 5% si 10% in 2012 si 2013 din valoarea titlului executoriu.

În anul 2014, cea de a 3-a rată, de 25% din valoarea titlului executoriu, a fost împărţită în patru tranşe prin HG 347/2014. Aşadar, împărţirea drepturilor de 25% în 4 bucatele, pentru cele patru trimestre ale anului 2014.

După 4 ani, încă ni se mai împarte suma în câteva bucăţele…

Şi nici aşa, în 4 tranşe, Biblioteca Naţională nu a acordat la timp sumele datorate bibliotecarilor. Tranşele I şi II ale anului 2014 s-au acordat în august 2014.

Acum, în trimestrul IV/2014 nu s-a acordat încă nici tranşa III/2014.

Cine trebuie să aibă grijă de plata banilor pentru foştii bibliotecari ai BNaR?

Tot pensionarii să facă sesizări şi petiţii ca să obţină un drept al lor câştigat şi în justiţie?

De ce nu se respecta Legea, măcar aşa cum este ea?

Cine este vinovat de nerespectarea legii?

NU s-au achitat decât 15% din valoarea titlului executoriu. În cazul meu, aproximativ 700 lei (impozitaţi şi neactualizaţi cu inflaţia şi preţurile actuale) din cei 4880 lei pe care trebuia să-i primesc integral, fără vreo altă impozitare!

Două salarii de bază în cazul meu înseamnă cam 7200 lei. Suma de 7200 ar fi trebuit impozitată, şi nu 4880 lei, sumă deja impozitată din impozitarea sumei de 7200!

Aşadar, drepturi băneşti deja impozitate!

Apare în clar o dublă impozitare.

Cui sa spui? Cine să te apare?

Pensionarea a avut loc in anul 2010, acum 4 ani, iar Tribunalul a stabilit plata în anul 2012, acum 2 ani. Acum este anul 2014!

Este necesară şi o recalculare/reactualizare la zi.

Cui să i te adresezi pentru reglementarea acestei situaţii? Nimeni nu te bagă în seamă.

Domnule prim-ministru Victor Ponta,

candidat la funcţia de preşedinte al României,

face parte din Proiectul dvs. pentru tara si rezolvarearesturilor de titluri executorii pentru o „mână” de bugetari care au lucrat în Cultură?

Dreptate pentru toţi” şi „România Unită” sa nu rămână doar sloganuri electorale.

Vă rog să le şi aplicaţi tuturor românilor şi pentru aceia ca mine care arată răul atunci când îl văd.

Este culmea ca soţul meu să fie luat în batjocură şi terfelit ca străin răuvoitor României, în România, după 12 ani de blocare totală în tot şi toate, în România şi Occident, folosindu-se abuziv puteri oficiale, aplicate ocult, transformându-se aceste puteri în instrumente de represiune privată.

Vreau să spun şi eu că

ROMÂNIA NU MAI ESTE O ŢARĂ PERICULOASĂ PENTRU CETĂŢENII CUMSECADE?

Vali Constantinescu,

bibliotecar timp de 42 de ani în Biblioteca Naţională a României, între August 1968 şi 1 Martie 2010

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.