Societatea Academică din România propune câteva soluţii pentru învăţământul românesc, la care Legea educaţiei face prea puţin referire. Reprezentanţii instituţiei sunt de părere că evaluarea elevilor, profesorilor şi a şcolilor este printre cele mai importante aspecte, pentru ca o ţară să aibă un sistem de învăţământ performant.Oricât de bune vor fi noile programe şi manuale, fără mecanisme eficiente şi obiective de evaluare a elevilor nu se va petrece nici un miracol în performanţa şcolilor noastre. Societatea Academică a găsit câteva soluţii pentru evitarea scandalurilor din anii trecuţi cu subiectele de bacalaureat sau fraudele la examene. O soluţie, propusă încă din noiembrie 2009, a fost ca evaluarea naţională de la sfârşitul şcolii generale şi bacalaureatul să fie date pe computer, cu alocarea aleatorie a subiectelor pentru fiecare elev.
Este modelul după care sunt date, de exemplu, examenele SAT, din Statele Unite. Într-o formulă maximală, metoda s-ar putea aplica şi la evaluările naţionale din clasele a IV-a şi a VI-a. Există deja în acest moment suficiente computere în şcoli şi licee pentru a se putea utiliza o asemenea metodă.
Un alt set de probleme se leagă de introducerea în lege a ideii de „portofoliu educaţional”. În lege se propune ca pentru admiterea la liceu „portofoliul” elevului (unde intră media de absolvire a şcolii generale şi rezultatul la testarea naţională de la sfârşitul clasei a IX-a) să aibă o pondere de 70% (art. 62(1)b).
„De câţiva ani este luată în considerare pentru intrarea la liceu şi media generală de la gimnaziu. Chiar şi oficiali din minister, care au acces la date statistice, au recunoscut că după introducerea acestei propuneri a apărut o situaţie paradoxală – mediile şcolare au crescut foarte mult, în timp ce nivelul elevilor s-a prăbuşit. Acelaşi lucru l-au constatat atât angajatorii, cât şi profesorii din învăţământul universitar. Cauza o ştim cu toţii: s-a creat o presiune asupra profesorilor care a condus la notări mult prea «indulgente»”, susţin reprezentanţii Societăţii Academice.
Aceştia propun două măsuri pentru schimbarea acestor practici. În primul rând, acolo unde se vor organiza examene de admitere, ponderea „portofoliului” pentru intrarea la liceu să fie de cel mult 50%. În al doilea rând, un elev care are media 8,20 la o şcoală de top este, de cele mai multe ori, mai bun decât unul care a obţinut o medie de 9,50 la o şcoală slabă. De aceea, propunerea este ca ierarhizările să se introducă nu doar în învăţământul superior, ci şi în învăţământul preuniversitar. În funcţie de poziţia în această ierarhie, media obţinută ar trebui înmulţită cu un coeficient subunitar: mediile de la şcolile/liceele aflate în partea superioară a ierarhiei nu se vor modifica.
În ceea ce priveşte evaluarea profesorilor, în art. 78(1) se spune că aceasta „se face anual, metodologia urmând a se fixa prin ordin de ministru”. Pe baza ei se va decide: căror profesori li se va prelungi contractul de muncă, cine va primi „gradaţie de merit” şi care va fi nivelul de salarizare (la art. 78(5) scrie: „Salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar se face în funcţie de performanţele profesionale, conform legislaţiei în vigoare”).
„Dar legea nu este prea clară în această privinţă. Mai întâi, nu este limpede cine şi ce responsabilităţi are în evaluarea profesorilor. În ceea ce priveşte răspunsul la întrebarea „cine?”, sunt implicaţi aici: directorul, Consiliul de administraţie, Consiliul profesoral şi Inspectoratul şcolar judeţean. Însă articolele din lege dau naştere unor confuzii, care trebuie clarificate pentru a evita responsabilităţi împărţite ce duc în cele din urmă la lipsa responsabilităţii”, se arată în comunicat.
Societatea Academică menţionează că un element important în evaluarea şcolilor/liceelor este rezultatul la examenele sau evaluările principale ale elevilor. Un criteriu după care se decide locul într-o ierarhie al unui liceu este procentul elevilor care au intrat la facultăţi/universităţi de top sau al celor care lucrează în specializarea pentru care s-au pregătit în liceul profesional respectiv.
„Unul din sensurile reformei îl reprezintă introducerea autonomiei şcolii («school based management»), prin care şcoala să devină responsabilă de furnizarea unui serviciu de educaţie performant, având la îndemână şi resursele, şi libertatea de acţiune pentru aceasta. Trebuie introduse criterii clare, simple, obiective, prin care şcoala să beneficieze de fonduri suplimentare pentru performanţele crescute. Totodată, trebuie discutat mai mult şi în ce măsură lăsăm libertate mai mare de alegere părinţilor asupra şcolii”, se arată în comunicat.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.