Șpăgi pentru magistraţi: bani, sex, ţigări şi produse alimentare

Justiţia, cea de la care aşteptăm să aplice legea şi să facă dreptate, este slujită, uneori, de către magistraţi-negustori, care o preschimbă într-o marfă scoasă la mezat şi vândută ca la tarabă, pe nimica toată. Topul marilor sume, într-un articol viitor. Astăzi scriem despre cum în ultimii câţiva ani, Direcţia Naţională Anticorupţie a trimis în judecată o serie de judecători şi procurori care, în schimbul unor soluţii favorabile, s-au lăsat cumpăraţi cu mai nimic şi te miri ce. În schimb, alţii, exact precum capra râioasă, au ţinut coada pe sus, favorizându-şi „clienţii” în schimbul unor mici averi.

Amor contra Justiţie

De-a lungul vremii, o serie de magistraţi au tratat justiţia ca pe un soi de bordel de lux, de unde se puteau dobândi plăceri lumeşti „achitate” în schimbul unor decizii favorabile. Iar în această privinţă, judecătoarea Geanina Terceanu, de la Tribunalul Bucureşti, pare să fi fost cea mai ,,activă”. Ea a devenit ,,celebră” în urma relaţiei pe care a avut-o cu inculpatul Cristi Borcea, exact pe vremea când îl judeca în ,,Dosarul Transferurilor”. Arestată după ce a fost acuzată că ar fi primit de la fraţii Ion şi Victor Becali o şpagă de 220.000 de euro, judecătoarea Terceanu a recunoscut că a avut o ,,relaţie extraprofesională” şi cu inculpatul Cristi Borcea. Relaţia cu acesta din urmă s-a derulat exact în perioada în care îi judeca dosarul, în primă instanţă. Un prim proces în care ea a dispus achitarea preşedintelui executiv al clubului Dinamo Bucureşti. În cursul anchetei derulate după arestarea ei, Geanina Terceanu a recunoscut că a întreţinut relaţii sexuale cu inculpatul Borcea, de la care ar fi primit şi suma de 10.000 de euro. Dar, ajunsă în faţa anchetatorilor, ea a susţinut că suma respectivă ar fi fost un cadou în urma acestei relaţii. În cursul anchetei au existat martori care au declarat că, de-a lungul timpului, judecătoarea Terceanu ar mai fi întreţinut relaţii sexuale şi cu alţi inculpaţi pe care i-a avut ,,pe rol”. Cu ani în urmă, unul dintre aceştia ar fi fost Cristian Roşca, inculpat în dosarul ,,Clanul Sportivilor”. Geanina Terceanu nu este, însă, unicul magistrat care şi-a ,,pigmentat” viaţa intimă cu inculpaţii care-i intraseră în ,,aria de competenţă”.
Cu vreo câţiva ani în urmă, Dumitru Rebegea, fostul şef al Secţiei Penale de la Tribunalul Prahova, a fost arestat pentru corupţie. În cursul anchetei s-a aflat că, în schimbul sumei de 45.000 de euro plus o partidă de sex cu avocata inculpaţilor, el a dispus punerea în libertate a doi interlopi deosebit de periculoşi: Zamfir Sandu, zis „Austrianu”, şi Florin Parjol, zis „Ghenosu”. Tot un „premiu” erotic a pretins, la un moment dat, şi procurorul Nelu Carpen, prim-procurorul Parchetului Buftea. Acesta a fost arestat după ce, vreme de circa zece luni, a fost monitorizat de SRI. Ulterior, Carpen a fost pus sub acuzare pentru comiterea a 17 fapte de corupţie, legate de exercitarea profesiunii. În cursul cercetărilor, Carpen a fost surprins de camerele video, instalate de anchetatori în biroul său, în timp ce întreţinea relaţii intime cu avocata Claudia Gâlceavă, apărătoarea unora dintre inculpaţii pe care-i avea pe rol.

Justiţie pe ,,de-ale gurii”

,,Rafinamentele erotice” nu sunt singurele forme de şpagă care au circulat prin justiţia autohtonă. În alte cazuri, magistraţii s-au lăsat cumpăraţi de inculpaţii care s-au arătat dispuşi să le umple cămara cu ,,de-ale gurii”. Fost şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău, procurorul Ghenadie Ciobanu, s-a mulţumit cu diverse produse alimentare, de la picioare de oaie la carne de porc şi câteva cofraje de ouă. Iar pentru că ,,mâncarea e o fudulie, băutura e temelie”, procurorul Ciobanu a mai cerut şi ceva băutură. Nu prea multă: circa o tonă, pe care a depozitat-o sediul Parchetului Hârlău. Sau, după cum se afirmă în rechizitoriul DNA: ,,… din actele dosarului rezultă faptul că inculpatul a transformat sediul Parchetului într-o anexă a Combinatului Cotnari, de unde a achiziţionat peste o tonă de vin în decursul unui singur an şi l-a depozitat în garajul unităţii…”. Dar, ca să nu-şi ,,strice mâna”, procurorul Ciobanu a mai primit şi nişte bani: un mărunţiş de circa două sute de euro.

Fumatul dăunează carierei de magistrat

Lora Constantinescu, adjunctul şefului Parchetului Judecătoriei Buftea, a fost trimisă în judecată pentru trafic de influenţă. Ea a fost acuzată de procurorii DNA că a primit bani şi două cartuşe de ţigări pentru a interveni la procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalului Ilfov în favoarea unui bărbat cercetat în mai multe dosare privind furtul unor maşini. Concret: printr-un intermediar, Lora Constantinescu a pretins de la inculpat circa trei mii de lei, plus două cartuşe de ţigări. Țigări pe care le avea asupra ei în momentul organizării flagrantului.

Un alt procuror care a vândut justiţia, pe mai nimic, a fost Dumitru Cristudor, şeful DNA Slobozia, trimis în judecată pentru două infracţiuni de luare mită şi favorizarea infractorului. El a fost anchetat de propriii lui colegi, care au aflat că, în circa trei luni, Cristudor a primit de la afaceristul Daniel Taifas, direct sau prin intermediari, două maşini de pietriş, pentru amenajarea unei grădini, precum şi zece arbori Thuia. În schimbul acestor fleacuri, pe care şi le-ar fi putut cumpăra, lejer, din salariul său pe câteva zile, Cristudor ar fi ajutat trei persoane din anturajul lui Taifas să distrugă acte şi obiecte ce puteau fi folosite ca probe într-un dosar de evaziune fiscală care era deja anchetat de către autorităţile din Germania. Dar procurorul Cristudor nu s-a vândut mereu la fel de ieftin. Anchetatorii DNA au mai aflat că, anterior, el a primit, tot de la Taifas, un automobil Audi A4, în valoare de 16.300 de euro. În schimbul acestuia, el ar fi urmat să-i asigure afaceristului Taifas o protecţie eficientă prin furnizarea unor informaţii confidenţiale, în contextul unei anchete mult mai vaste, în cursul căreia împotriva „clientului” Taifas erau deja iniţiate o serie de proceduri, instrumentate atât de organele judiciare române, cât şi, prin intermediul acestora, de către organe similare din străinătate.

O vacanţă exotică

Tomiţă Neagu, fostul prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Cornetu, este unul dintre magistraţii care au acţionat după principiul cocalarilor: „Ori o pui, ori n-o pui!”. Aşa că nu s-a lăsat mânjit cu cine ştie ce fleacuri. Neagu a fost acuzat că a primit drept mită un teren intravilan de circa o mie de metri pătraţi. Dar nu numai atât: conform procurorilor de la DNA, el, împreună cu soţia sa, ar fi primit un sejur de 3.300 de euro, la Beverly Hills, plus un televizor LCD de 8.300 de lei. Cadouri în schimbul cărora ar fi trebuit să asigure o rezolvare favorabilă a unora dintre dosarele lui Adrian Mladin, primar la Jilava. Primar care, după cum ştim, a împărţit terenurile de acolo de parcă le-ar fi „tăiat” din moşia lui tat-su. Apoi, acest Mladin a fost arestat, şi ulterior condamnat la cinci ani şi zece luni de puşcărie. Cu toate acestea, la alegerile locale din acest an, el a fost reales la Primăria Jilava.

Șpaga negociată în lift

Dar probabil că mecanismul şpăgilor din justiţie a fost developat, cel mai clar, de ancheta în care au fost implicate Viorica Dinu, fost judecător la Secţia penală a Tribunalului Bucureşti, şi Antonela Costache, fost judecător la Secţia Penală a Tribunalului Bucureşti. Ambele au fost trimise în judecată de anchetatorii DNA, sub acuzaţia că ar fi luat mită în schimbul eliberării din arest a lui Dinel Staicu, dar şi pentru a interveni în vederea obţinerii unor soluţii favorabile în alte câteva dosare. În rechizitoriul trimis instanţei se menţionează judecătoarele Dinu şi Costache au primit ori au acceptat să primească zeci de mii de euro, pentru a da soluţii favorabile în anumite dosare. La finalizarea procesului, ele au fost condamnate la câte opt ani de închisoare, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Un aspect interesant descoperit în cursul anchetei a fost faptul că doamnele judecătoare purtau discuţiile în care negociau şpăgile în liftul Tribunalului, pe care-l opreau între etaje. Făceau asta pentru că cineva le spusese că acolo discuţiile nu puteau fi interceptate de nici un fel de aparatură de ascultare. Ghinion! Convorbirile respective au putut fi ,,ascultate”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.