Dosarul Alro constituit de fostul procuror Ciprian Nastasiu, în care a cerut interceptarea convorbirilor lui Theodor Stolojan, Dan Voiculescu, Attila Verestoy, Bogdan Chirieac, Elena Udrea, Doru Cocoş, rămâne închis, instanţa supremă respingând cererea lui Vadim Don Benyatov, fost inculpat în caz. Numele importante care apar în afacerea Alro, inclusiv Traian Băsescu, i-au făcut pe magistraţi să tremure şi să arunce la coş un dosar în care implicarea principalilor lideri ai Puterii este mai mult decât evidentă.
În 21 aprilie, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins ca nefondată plângerea formulată de Vadim Don Benyatov, cetăţean americat de origine rusă, împotriva rezoluţiei nr. 30/D/P/2007 din 28 ianuarie 2010 a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Astfel, ICCJ a menţinut rezoluţia procurorilor DIICOT prin care dosarul Alro a fost închis, decizia în acest caz fiind definitivă.
Totodată, instanţa supremă l-a obligat pe Benyatov să plătească o sută de lei cheltuieli judiciare către stat.
Dosarul Alro a fost închis în ianuarie 2010, de către DIICOT, însă Benyatov, pus sub acuzare de fostul procuror Ciprian Nastasiu (cel care în timpul campaniei electorale a lansat o carte despre cazurile instrumentate de el, printre care şi Alro), în care a cerut interceptarea convorbirilor lui Theodor Stolojan, Dan Voiculescu, Attila Verestoy, Bogdan Chirieac, Elena Udrea, Doru Cocoş etc-n.r.) a făcut plângere împotriva rezoluţiei procurorilor la instanţa supremă, astfel că dosarul a devenit public, implicit stenograme ale interceptărilor.
În acest dosar în care Benyatov a fost pus sub acuzare pentru „iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat” şi „tentativă la subminarea economiei naţionale” – caz disjuns din cel privind privatizările strategice -, procurorul Nastasiu a putut cere autorizarea interceptării şi înregistrării audio-video a lui Marian Daniel Năstase, Dorin Cocoş, Elena Udrea, Vereştoy Attila, Bogdan Chirieac, Theodor Stolojan, Dan Voiculescu, Dan Victor Alessandru şi Theodor Minodor Chirică. Aceştia au fost interceptaţi din iunie până în septembrie 2007.
Ancheta a vizat „preocuparea” lui Vitaly Maschitskiy, preşedintele Grupului Marco, Valery Krasnov, vicepreşedintele Grupului Marco, şi Marian Năstase, preşedintele Grupului Marco pentru România, faţă de contracte de furnizare a energiei pe termen lung, respectiv pe 12-15 ani, în scopul de a obţine un preţ predictibil al energiei electrice, în condiţiile în care acest preţ reprezintă 35 la sută din costurile aluminiului produs de SC Alro SA.
Informaţiile despre interceptările în cazul Alro au fost dezvăluite în plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, de către Ciprian Nastasiu, fost procuror DIICOT. Ciprian Nastasiu relata în cartea „Prădarea României”, apărută în ediţie limitată şi lansată în 16 noiembrie 2009, împreună cu publicistul Victor Gaetan, că instanţa supremă a autorizat interceptarea comunicaţiilor, inclusiv a telefoanelor, transmisiilor fax, SMS-urilor şi e-mailurilor lui Theodor Stolojan, Attila Verestoy, Bogdan Chirieac, Elena Udrea, Doru Cocoş, precum şi monitorizarea audio/video a „cercului relaţional” al lui Vitaly Maschitskiy (n.r – magnat rus/israelian despre care susţine că ar controla Marco Group), Vadim Benyatov şi Valery Krasnov.
La sfârşitul lunii octombrie 2010, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, critica modul în care s-au făcut redările de procurori de pe interceptările realizate în cazul Alro, spunând că la dosar există doar o coală de hârtie, în care sunt trecute „poreclele şi nişte nume”.
Inspecţia judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a verificat modul în care mass-media a intrat în posesia unor stenograme din dosarul Alro, constatând că procesele-verbale de redare a unor convorbiri telefonice apărute în media sunt copii din dosarul trimis Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ca urmare a plângerii făcute de Benyatov), însă aceste copii nu au fost eliberate în mod oficial de către instanţă.
De asemenea, Inspecţia judiciară a constatat că faţă de data înregistrării dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (6 octombrie 2010) şi, în raport de datele la care s-a aprobat consultarea dosarului de către jurnalişti, există presupunerea rezonabilă că date şi informaţii din procesele-verbale de redare a unor convorbiri telefonice din dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au apărut în media au fost obţinute în momentul studierii dosarelor. Susţinerile apărute în mass-media cu privire la dispariţia de la dosarul de urmărire penală a suporturilor magnetice pe care au fost stocate convorbirile telefonice interceptate în cauză nu au fost confirmate, acestea fiind arhivate potrivit dispoziţiilor articolului 913, alineatul 3, din Codul de procedură penală şi nu au fost înaintate instanţei competente, întrucât aceasta nu le-a solicitat.
În 8 noiembrie 2010 DIICOT a cerut Consiliului Naţional al Audiovizualului să oblige postul Realitatea TV la rectificarea informaţiilor nereale privind cazul Alro, întrucât aprecierile făcute de realizatori TV ar avea ca scop denigrarea activităţii de urmărire penală şi ar acredita ideea de ingerinţă a politicului în justiţie.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.