Islanda a castigat procesul intentat de Olanda si Marea Britanie pentru restituirea miliardelor de euro imprumutate bancilor private din Islanda in 2008. Curtea de Justitie a Asociatiei Europene a Liberului Schimb a decis unanim in favoarea Islandei, care prin doua referendumuri a decis sa nu returneze pe spezele populatiei banii pierduti de sectorul privat. Decizia nu mai poate fi atacata de Londra si de Haga sau de Comisia Europeana.
Este o decizie care s-a luat in cazul unei tari cu o economie atipica si foarte putin populata, insa o decizie care ar putea sa serveasca drept exemplu pentru statele care isi obliga cetatenii sa plateasca pentru pierderile sectorului privat, in timp ce nu benefoiciaza aproape deloc de profitul acestui sector.
Argumentul Islandei a fost ca, la fel ca orice stat, a avut obligatia de a crea un fond de garantare a depozitelor bancare, insa nu are si obligatia de a alimenta acest fond din banii publici. Obligatia este doar de a-l crea si supraveghea. In definitiv, bancile private insele pot sa alimenteze aceste fonduri. ’’Directiva 94/19 a CE referitoare la sistemele de garantare a depozitelor obliga un stat la asigurarea functionarii, la recunoasterea si supravegherea unui sistem de garantare a depozitelor. Altfel spus, nu statul trebuie sa plateasca bancile inpierdere.’’ Sistemul de garantare acopera pierderile sucursalelor deschise de banci dintr-un stat intr-o alta tara, nu insa si pierderile filialelor, caci acestea au propria personalitate juridica.
Disputa pleaca de la prabusirea Landbaski, in 2008. Aceasta banca islandeza a atras 300.000 de clienti din Olanda si Marea Britanie, care au incercat sa castige bani usori prin sistemul online de depozite bancare Icesave. Cand Landbanski a disparut, guvernele de la Londra si Haga au inapoiat din propriile fonduri nu doar ceea ce depozitarii ar fi primit de la sistemul islandez de asigurare a depozitelor (care s-a prabusit si el in 2008), ci intreaga suma. Guvernele Olandei si Marii Britanii au oferit atunci 3,1 miliarde de euro, pentru a nu crea o isterie in tarile lor. Si apoi au incercat sa obtina macar o parte din acesti bani de la islandezi.
Lupta a fost dura. Londra a incercat sa catalogheze Islandaca fiind o tara care finanteaza terorismul, pentru a reusi astfel sa inghete activele bancilor islandeze din Marea Britanie.
Guvernul Islandei a incercat sa ajunga la o intelegere cu Londra si Haga, insa populatia a respins orice acord prin doua referendumuri. Mai mult, premierul Geir Haarde, care conducea guvernul in momentul prabusirii sistemului bancar a fost judecat si a fost gasit vinovat pentru ca nu a tinut sedinte de guvern pe teme foarte impornatnte. Nu a fost condamnat la nicio pedeapsa, insa procesul sau a fost o premiera.
Revenind la disputa dintre Islanda, Olanda si Marea Britanie, aceasta a fost de competenta Curtii Asociatiei Europene a Liberului Schimb. Islanda nu este membra UE, ci membra EFTA, iar cele doua organizatii au fuzionat in 1994 in cadrul Spatiului Economic European, care a stabilit drept instanta de arbitraj a disputelor economice Curtea EFTA. Aceasta a decis in unanimitate in favoarea Islandei si, mai mult, a condamnat pe cei care au depus plangeri legate de acest caz impotriva Islandei sa plateasca cheltuielile de judecata.
Oricare ar fi fostul motivul pentru care Londra si Haga au ales sa suporte pierderile Icesave, aceasta a fost decizia lor si este corect ca cele doua guverne sa suporte costul, scrie The Wall Street Journal.
Presa britanica este nemultumita de decizia EFTA si arata ca aceasta a transformat intr-o farsa toate regulile functionarii transfrontaliere a sistemului bancar european. Statele gazda nu au nicio responsabilitate fata de clientii straini ai bancilor in cazul unui colaps, se traduce decizia EFTA, iar clientii nu-si vor mai putea recupera banii decat direct de la banca cu probleme, iar aceasta poate dura ani de zile.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.