Următorul Maidan se pregătește în Balcani

Cu accederea în NATO blocată de Grecia începând din 2008, Macedonia se vede respinsă și de UE, iar țara se pregătește pentru un ”Maidan”, după cum scrie The Economist.

Oficialii europeni declară că pregătesc sancțiuni pentru Macedonia, din cauză că președintele Georgi Ivanov a ordonat oprirea investigațiilor legate de fraudarea alegerilor și musamalizarea unor crime, în care erau implicați 56 de politicieni. Printre foști miniștri și fostul premier Nikola Gruevski. SUA și UE cer președintelui să anuleze decretul. Rusia vorbește despre o lovitura de stat mascată pe care se pregătește să o dea opoziția. Iar partidele albaneze din Macedonia așteaptă momentul prielnic.

Este ultimul episod dintr-un scandal politic care a paralizat țara începând de la alegerile parlamentare din aprilie 2014, scandal în care a intervenit medierea UE și s-a ajuns la un acord în iunie 2015. Investigarea politicienilor respectivi, demisia premierului Gruevski și alegerile anticipate erau un puncte importante din acel acord menit să pună capăt disputei dintre partidul de la putere (al premierului Gruevski, care a demisionat la începutul acestui an) și opoziția social-democrată. Alegerile anticipate rămân, în principiu, stabilite pentru luna iunie. A fost numit un guvern interimar care sa organizeze alegerile, însă opoziția sustine că el este controlat de forțele fostului premier Gruevski.

Cum a ajuns însa un guvern pro-NATO și pro-UE în situația de a fi demonizat de Bruxelles. Cum a ajuns Macedonia ce avea statut de candidat la UE și era considerată o ancoră de stabilitate să fie acuzată de distrugerea statului de drept, de corupție, de nerespectarea valorilor europene?

Răspunsul ține de bani și influență, de investitiile majore pe care China, Rusia și Turcia doresc să le facă aici. Influență în Balcani pentru Beijing și Moscova, bani pentru politicienii care s-ar afla la putere în momentul semnării acordurilor. Țările occidentale nu doresc să permită extinderea acestei influențe.

Astfel, la începutul anului 2015 în presa macedoneană încep să fie publicate înregistrăi ale convorbirilor a 20.000 de cetățeni, mulți oficiali ai statului. Interceptările au fost date presei de liderul opozitiei, Zoran Zaev, care spune ca au fost făcute de serviciile macedonene și i-au fost înmânate de niște agenți ”patrioți”. Premierul de atunci Gruevski a susținut că Zaev e un trădător, că înregistrările sunt făcute de servicii străine și că astfel se urmărește înlăturarea sa de la putere.

Pe acest fond intră în scenă albanezii. Nu cei din minoritatea importantă din Macedonia, ci cei veniți de peste graniță, din Kosovo. În mai 2015, confruntările dintre poliție și acestia s-au soldat cu 20 de morți. Au demisionat miniștri, au avut loc proteste de amploare la Skopje. A început naveta diplomatică a emisarilor UE, s-a ajuns la un acord între opoziție și putere. Și, cel mai important, au fost pe moment blocate proiectele ruse și chineze în Macedonia.

Macedonia este una dintre cele 16 țări din Europa Centrala și de Sud-Est incluse în proiectul Chinei pentru dezvoltarea Noului Drum al Mătăsii către inima Europei. Și România a dorit să conteze pe aceasta rută în timpul guvernului Ponta. Macedonia a început să capete greutate tot mai mare în această strategie a Chinei odata cu problemele economice mari ale Greciei, care au creat oportunitatea achiziționării de infrastructură de către Beijing. Compania chineză COSCO a prelaut operațiunile din portul Pireu în urma celei mai importante privatizări realizate până acum de guvernul de la Atena. Din acest moment, Macedonia devine o verigă importantă pentru containerele chinezești descărcate la Pireu. Beijingul preferă ruta macedoneană datorita ”flexibilității” guvernului de la Skopje – spre deosebire de Bulgaria, Macedonia nu este membră UE. La fel stau lucrurile și cu Serbia, care ar urma să fie urmatoarea țară de tranzit către vest și către Marea Baltică.

Planul Chinei urmărește să lege Grecia de piețele central-europene printr-o cale ferata de mare viteză. Primul segment este calea ferată Budapesta-Belgrad. Urmeaza segmentul din Balcanii de Vest către Grecia, care ar include Macedonia, iar fostul premier Nikola Gruevski a participat la semnarea unui acord în acest sens.

În al doilea rând, Macedonia contează mult și pentru Rusia. În decembrie 2014, Vladimir Putin anunța că Rusia va construi un gazoduct (botezat Turkish Stream sau Balkan Stream) menit să înlocuiască vechiul proiect South Stream. Guvernul condus de Nikola Gruevski a semnalat că este de acord cu tranzitarea țării de catre Turkish Stream, iar proiectul Gazprom avea apoi lumina verde si in Serbia. Pe fondul răcirii relației dintre Rusia și Turcia, urmare a implicării Moscovei în conflictul din Siria, Vladimir Putin a anunțat suspendarea acestui proiect. Însă el rămâne relevant pentru a înțelege ce se întâmplă în mica țară balcanică de 2 milioane de locuitori.

În al treilea rând, Macedonia se află pe ruta preferată de imigranții ajunși în Grecia. La finalul anului 2015 și până în februarie 2016, Macedonia a ridicat un gard la granița cu Grecia și a mobilizat forțe de poliție importante în zonă. La începutul lunii aprilie, imigranții au încercat să forțeze intrarea și au avut loc ciocniri violente. S-a ajuns aici din cauza disperării produse printre imigranți de acordul UE-Turcia, care prevede deportarea imigranților ajunși în Grecia. Macedonia a fost și va rămâne pe ruta imigrației, iar aceasta solicită multe fonduri din partea unui stat sărac, este o sursă de instabilitate. Pe de altă parte, aceasta poziție va permite Macedoniei să primească fonduri din partea UE, pentru gestionarea fenomenului, o altă vacă de muls pentru cei aflați la putere.

În al patrulea rand, presa occidentală subliniază deseori că la protestele anti-Gruevski a participat și minoritatea albaneză, fapt ce ar trebui să demonstreze că opoziția este cu adevărat generalizată. Să fie oare așa? Există garanții că minoritatea albaneză din Macedonia nu ar mai avea manifestări iredentiste în cazul căderii actualului regim? În martie 2015 a avut loc o ședință comună a guvernelor din Kosovo și Albania (membră NATO) în care s-a făcut vorbire despre ”Albania Mare”, despre unire și despre repararea nedreptăților istorice, despre ”infamul” Tratat de la Londra din 1913 care ciuntea teritoriul Albaniei Mari în favoarea Greciei și a Serbiei. Premierul albanez Edi Rama vorbește tot mai rar despre gaura neagră pe care țara sa o reprezintă în traficul de droguri, ființe umane și arme în Balcani, despre corupție și despre cum poliția albaneză duce adevărate războaie cu traficanții care controlează porțiuni importante din teritoriul național. În schimb, el vorbește tot mai des despre ”unirea” Albaniei cu Kosovo, iar astfel evenimentele din Macedonia nu pot decât să puna paie pe foc în Balcanii de Vest.

De la Bruxelles se aude unul și același discurs: stat de drept, justiție, drepturile omului. Un diplomat european declara pentru Financial Times: ”Problemele pesistente ale statului de drept trebuie abordate urgent. Avem în vedere în special amnistia decretată de președinte și pregătirea unor alegeri credibile, care să poată fi recunoscute de comunitatea internațională”. Nimic însă despre proiectele de investiție ale Chinei si ale Rusiei, despre factorul albanez, despre necesitatea implicării Chinei în medierea situației din Macedonia, despre setea de bani a unei tari sărace care trebuie să suporte și valurile de imigranti provocate de incompetența Bruxellesului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.