”Statul trebuie să depună un efort pentru cumpărarea capodoperei lui Constantin Brâncuşi. Achiziţionarea statuii ar fi semn de respect faţă de o piesă a patrimoniului nostru cultural de talie mondială”, a declarat viceprim-ministrul Kelemen Hunor.
Ministrul Culturii a anunţat, miercuri, 10 septembrie, la finalul şedinţei de Guvern, faptul că a iniţiat demersuri pentru constituirea unei comisii interministeriale în vederea cumpărării operei ”Cuminţenia Pământului” pusă în vânzare de către proprietari. Memorandumul aprobat de Guvern prevede constituirea comisiei care urmează să analizeze posibilităţile exercitării dreptului de preempţiune al statului.
Mandatarul proprietarilor a demarat pe 3 septembrie procedura de înştiinţare a Ministerului Culturii în vederea exercitării dreptului de preempţiune, conform obligaţiei reglementate de Legea privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.
”Bugetul restrâns al Ministerului Culturii pentru anul 2014 nu permite achiziţionarea de bunuri culturale mobile. Pentru a ne putea exercita dreptul de preempţiune conform legii, trebuie să se aloce fondurile necesare. Totodată, prin acest Memorandum, am propus constituirea unei comisii care va avea rolul de a elabora o notă privind rezultatul negocierilor, pe care o va înainta, în vederea aprobării, Guvernului României. Trebuie să arătăm că ştim să apreciem acest tezaur cunoscut la nivel mondial”.
Statuia a fost clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului cultural naţional în anul 1998. Potrivit legii, bunurile culturale mobile proprietate a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, clasate în categoria Tezaur, pot face obiectul unei vânzări publice numai în condiţiile neexercitării dreptului de preempţiune de către statul român, prin Ministerul Culturii, şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
Demersurile iniţiate de ministrul Culturii vin şi în sprijinul procesului demarat de Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, de a adăuga Ansamblul monumental „Calea Eroilor” din municipiul Târgu Jiu pe Lista reprezentativă a patrimoniului mondial UNESCO.
Cuminţenia Pământului a fost achiziţionată de inginerul Gheorghe Romaşcu de la Constantin Brâncuşi, în anul 1911, contra sumei de 1.500 de lei. Romaşcu le-a povestit copiilor săi că sculptorul ar fi făcut opera în perioada 1907-1908, dintr-un bloc de piatră luat din catacombele Parisului.
Ca probă în faţa instanţei urmaşii inginerului au adus o scrisoare de la Constantin Brâncuşi trimisă pictorului Gheorghe Petraşcu în care îl ruga să-i spună proprietarului expoziţiei care găzduia opera să i-o dea lui Romaşcu. “Mult iubite Camarad / De cumva răspunsul meu nu e prea târziu, te rog dispune să vie banii şi prietenul Romaşcu să ia în stăpânire Cuminţenia Pământului. Mai spune-i că mi-e drag s-o ştiu la el şi dă-i salutări prieteneşti”, scria sculptorul din Paris, într-un moment în care Brâncuşi nu cunoscuse celebritatea.
Sculptura „Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 de milioane euro şi face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preempţiune, a anunţat, luni, casa de licitaţii Artmark.
Sculptura a fost prezentată, luni, până la ora 16.00, într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din Bucureşti al Artmark. La această expoziţie privată au participat „importanţi colecţionari internaţionali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie.
„Este de notorietate faptul că această lucrare interesează toate marile muzee ale lumii, fiind considerată una din cele mai importante lucrări de Brâncuşi, datorită faptului că este printre primele create de Brâncuşi. Scandalul izbucnit la momentul primei ei expuneri, în 1911, fiind unul spectaculos, dată fiindu-i primitivitatea şi noutatea absolută”, a declarat Alexandru Bâldea, luni, într-o declaraţie de presă, organizată la sediul Artmark.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.