2026 poate deveni cel mai bun an din istoria României în ceea ce privește intrările de fonduri europene

Potrivit analizei realizate de ING Think, economia României este estimată să se contracte cu 0,5% în 2026, după o creștere de numai 0,7% în 2025. Este o schimbare importantă față de anii în care consumul era principalul sprijin al economiei.

În prezent, cheltuielile populației nu mai au aceeași forță, iar companiile se confruntă cu o cerere mai slabă.

Totuși, datele arată că România nu trece printr-o scădere uniformă, unele sectoare pierzând teren, în timp ce altele cresc datorită banilor europeni și investițiilor publice. Spre exemplu, construcțiile, infrastructura și proiectele energetice sunt zonele care mențin activitatea economică într-un an în care alte domenii încetinesc.

Consumul populației scade, iar industria trage economia în jos

Primul semnal al unei economii mai slabe vine din comportamentul populației. Astfel, în primul trimestru din 2026, PIB-ul României a scăzut cu 1,2% față de aceeași perioadă din 2025, iar principalul factor negativ a fost consumul gospodăriilor.

Potrivit analizei economiștilor de la ING, cheltuielile populației au scăzut cu 1,8% și au redus evoluția PIB cu 1,1 puncte procentuale. Practic, oamenii sunt mai atenți la cumpărături, amână unele cheltuieli importante și au o preocupare mai mare pentru a-și păstra banii, în loc să-i cheltuiască pe diverse bunuri sau servicii.

Presiunea vine într-un moment în care inflația rămâne ridicată, chiar dacă ritmul scumpirilor încetinește. După anii în care prețurile au crescut rapid, multe gospodării încă resimt efectul asupra bugetelor lunare, iar consumul mai slab afectează direct firmele care depind de vânzările către populație.

În continuare, industria este un alt punct sensibil al economiei. În perioada ianuarie-mai 2026, producția industrială a scăzut cu 3,1%, iar industria prelucrătoare s-a redus cu 4,3%. În luna mai, declinul producției industriale a ajuns la 5,3%, ceea ce arată că problemele nu sunt limitate la un singur domeniu.

Pentru companii, reducerea activității industriale înseamnă mai puține comenzi și o strategie mai prudentă. Firmele evită extinderile rapide și își ajustează planurile într-un mediu în care cererea este mai slabă decât în perioadele de creștere economică.

Această prudență se vede și pe piața muncii. Aici, numărul total al angajaților a coborât de la nivelul record de 5,18 milioane de persoane în martie 2025 la 5,11 milioane în mai 2026, iar rata locurilor de muncă vacante a ajuns la 0,6%, una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană.

Potrivit ING, companiile nu mai recrutează în principal pentru dezvoltare, ci mai ales pentru a înlocui angajații care pleacă, acesta fiind un semnal că firmele intră într-o perioadă de așteptare și încearcă să controleze mai atent costurile.

Fondurile europene devin principala sursă de creștere într-o economie care încetinește

În timp ce consumul și industria pierd ritm, investițiile au o evoluție diferită, astfel că formarea brută de capital fix a crescut cu 2,2%, iar construcțiile au avansat cu 11,3%, susținute în special de proiectele de infrastructură și investițiile publice.

Cea mai importantă schimbare este creșterea investițiilor finanțate din fonduri europene. Potrivit analizei ING, valoarea acestora a urcat de la 27,2 miliarde de lei în primele șase luni din 2025 la 42,5 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026.

Creșterea este de 56%, iar banii au ajuns în proiecte care susțin activitatea din construcții, transporturi, energie și domenii conexe.

Într-un an în care consumul populației nu mai poate susține economia la același nivel, investițiile publice au devenit una dintre puținele surse importante de activitate. Firmele care lucrează la autostrăzi, căi ferate, proiecte energetice sau lucrări finanțate european beneficiază de un volum mai mare de proiecte decât alte sectoare.

 2026 ar putea fi un an record pentru fondurile europene care intră în România

ING estimează că 2026 poate deveni cel mai bun an din istoria României în ceea ce privește intrările de fonduri europene, pe fondul etapelor următoare din Planul Național de Redresare și Reziliență. România urmează să transmită Comisiei Europene cererea de plată numărul 5 în august și cererea de plată numărul 6 în septembrie.

După finalizarea PNRR, o parte dintre proiecte ar urma să continue prin fondurile de coeziune și, mai mult decât atât, România ar putea beneficia de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE destinat industriei de apărare, inclusiv o prefinanțare estimată la aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Pentru economie, miza acestor investiții nu este doar efectul imediat asupra PIB-ului, deoarece proiectele finalizate pot reduce costurile de transport pentru firme, pot îmbunătăți legăturile dintre regiuni și pot crea condiții mai bune pentru investiții private.

Deficitul scade, dar românii încă simt presiunea prețurilor și a dobânzilor

Pe lângă problema creșterii economice, România încearcă să reducă dezechilibrele acumulate în ultimii ani. Analiza ING arată o îmbunătățire în zona finanțelor publice, însă ajustarea rămâne dependentă de menținerea disciplinei fiscale și de continuarea reformelor.

După un deficit bugetar de 7,7% din PIB în 2025, deficitul cash a ajuns la 2% din PIB în primele șase luni din 2026, comparativ cu 3,65% în aceeași perioadă a anului trecut.

Veniturile statului au fost susținute în principal de TVA. Încasările au ajuns la 74,2 miliarde de lei, cu aproximativ 25% peste nivelul din 2025, creștere influențată atât de modificările fiscale, cât și de o colectare mai eficientă.

În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene au avut o creștere puternică, de la 27,2 miliarde de lei la 42,5 miliarde de lei în primele șase luni ale anului. ING estimează că România poate încheia 2026 cu un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB sau chiar mai redus dacă actuala disciplină fiscală este menținută.

O ajustare se vede și la balanța comercială, astfel că deficitul de cont curent a scăzut la 11,4 miliarde de euro în perioada ianuarie-mai 2026, față de 11,? miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Reducerea consumului a temperat importurile, iar deficitul comercial s-a redus.

Totuși, această evoluție trebuie privită cu atenție, pentru că o parte din îmbunătățire vine din faptul că economia consumă mai puțin, nu doar dintr-o creștere a competitivității firmelor românești.

Care sunt perspectivele pentru inflație și dobânzile la credite

Românii sunt foarte interesați să afle care este impactul economiei asupra creditelor și prețurilor pe care le plătesc pentru traiul de zi cu zi. În acest sens, ING estimează că inflația va ajunge la aproximativ 6% la finalul lui 2026, după o medie anuală de 8,2%. În 2027, banca estimează o scădere a inflației la 3,6%.

La rândul său, BNR este așteptată să păstreze dobânda-cheie neschimbată în 2026, iar prima reducere de dobândă este anticipată pentru ianuarie 2027. Pentru cei care au credite, o eventuală scădere a dobânzilor ar putea aduce o reducere treptată a presiunii ratelor.

Ce poți face într-o perioadă în care economia încetinește

Dacă simți că banii se duc mai repede decât înainte, nu este doar o impresie subiectivă. Prețurile încă ridicate și o economie care crește mai lent îi determină pe mulți români să fie mai atenți la fiecare cheltuială. În această perioadă, merită să îți verifici mai des bugetul lunar, să vezi unde se duc cei mai mulți bani și să eviți deciziile financiare luate în grabă.

O rezervă pentru situații neprevăzute poate deveni foarte importantă atunci când economia este instabilă. Înainte să iei un credit nou sau să faci o cheltuială mare, analizează dacă rata și costurile suplimentare rămân ușor de suportat și în cazul în care veniturile tale se schimbă.

Dacă ai o afacere, uită-te atent către domeniile unde intră investiții în perioada următoare. Firmele care lucrează în construcții, infrastructură, energie, producție sau oferă servicii pentru aceste sectoare pot găsi oportunități în proiectele susținute din fonduri europene. Pentru multe companii, adaptarea la noul context economic poate însemna urmărirea proiectelor publice, diversificarea clienților și o planificare mai atentă a cheltuielilor.

Economia României trece printr-o perioadă de ajustare, iar efectele nu sunt resimțite la fel de toată lumea. Pentru unii înseamnă mai multă prudență cu banii, pentru alții poate însemna oportunități în sectoarele care continuă să primească investiții.

Află și Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au scăzut