Biografia de calvar a unei prinţese: Marina Sturdza. 1948. În urma unui război devastator şi a unui regim politic ce se contura tot mai ameninţător, la numai 3 ani este scoasă în secret din ţară, în speranţa unei vieţi mai bune. Prima tentativă este fără succes, diplomatul elveţian care mijlocise fuga o ţine o vreme în familia lui, dar părinții nu apar. Copila se întoarce în patrie şi este dată în grija bunicii. Are loc o a doua tentativă. Un copil de trei ani pe peronul gol al unei gări, așteptând pe un geamantan. Mica prinţesă Marina Sturdza, descendentă a două familii princiare, Suţu şi Sturdza, îşi întâlneşte în cele din urmă părinţii la Zürich.
Urmează un lung exil. Din Elveţia ajunge în Franţa, apoi în Italia şi, într-un final, în Canada la o fermă de porci din Alberta. În 1952, familia Marinei Sturdza pleacă la Toronto, iar viaţa prinţesei începe să se schimbe. În ciuda tuturor greutăţilor, primeşte o educaţie aleasă pe măsura descendenţei sale nobiliare.
Timp de aproape trei decenii a fost jurnalist de modă şi artă, scriind pentru 35 de publicaţii, a fost vicepreşedinte al casei de modă Oscar de la Renta şi a colaborat cu marii creatori de modă ai lumii. A lucrat pentru UNICEF, pentru Guvernul Canadei, a urmat o carieră în zona diplomației. Dar mai presus de orice, Prinţesa a fost sufletul multor fundaţii, caritatea fiind cea mai mare bucurie a ei.
Dintr-o lume mai bună, Marina Sturdza organizează acum acest eveniment, încă o dovadă a sublimei sale generozităţi. Licitația caritabilă a colecției prinţesei Marina Sturdza este una dintre ultimele sale dorinţe, iar Artmark, în numele executorilor testamentari ai Moștenirii Marina Sturdza, i-o împlineşte.
În data de 24 aprilie, vor fi scoase la licitaţie obiecte de valoare și de suflet ce au aparţinut Prințesei Marina Sturdza. Potrivit dorinței sale, toate fondurile strânse în urma acestei licitații vor fi direcționate către fundațiile sprijinite de către Prințesa Marina Sturdza: Hope and Homes for Children, Fara Orphans Fund, The Hospices of Hope, Pro Patrimonio şi Fundația Sfântul Dimitrie.
În licitaţie sunt propuse opere de pictură şi grafică, piese de mobilier, obiecte de argintărie şi, desigur, câteva elemente vestimentare, semnate de creatori de renume.
Spicuim câteva, oarecum la întâmplare.
În domeniul picturii şi graficii, preferinţele colecţionarei s-au îndreaptat către arta contemporană. Atrage atenţia o Coloană, pictată în 1990 de Horia Bernea (1938, Bucureşti – 2000, Paris), o acuarelă pe hârtie estimată la 2.500 – 3.500 de euro.
Plină de prospeţime şi de culoare, Primăvară la Breaza lucrare din 2008 a lui Augustin Costinescu (n. 1943, Lipova, Arad), purtând pe spate dedicaţia “”Prietenului Șt. Cobori, A. Costinescu, 2009″, este evaluată la 800 – 1.200 de euro.
O decorativă Compoziție în albastru din 2016, a lui Vladimir Şetran, în formă de triptic, realizată în ulei pe hârtie are valoarea estimativă de 600 – 800 de euro.
Sensibilă, cu iz romantic, Azur, compoziţie din 2002 a Emei Hagiu (n. 1973, Bucureşti), este evaluată la 300-400 de euro.
Merită atenţia şi o sculptură în bronz a lui Mircea Roman (n. 1958, Târgu Lăpuş, Maramureş) intitulată cu umor Pui de piramidă şi estimată la 200 – 300 de euro.
Intrând în zona artelor decorative, primul nume care atrage privirea, este cel al Lenei Constante-Brauner (1908, Bucureşti – 2005, Bucureşti), creatorea unei compoziţii intitulate Vară, din ţesătură lipită pe hârtie (1.000-1.800 de euro).
Li se adaugă opere reprezentative pentru creaţia unor artişti ca Dan Constantinescu, Gheorghe Ilea, Vasile Murivale, Victoria si Marian Zidaru, Sorin Neamţu.
Dintre artiştii străini, se remarcă Robert Dumont Smith (n. 1908), cu o Natură statică cu fructe de toamnă din 1924, un ulei pe placaj (400 – 600 de euro)
Din grafica străină, merită atenţie cromolitografiile cu accente de tempera, cum ar fi Adunarea câinilor de vănătoare (Marea vânătoarea de vulpi din Leicestershire), semnate de Charles Hunt (1803 – 1877) şi estimate la 400-600 de euro fiecare.
Acestor opere li se adaugă un număr remarcabil de Afişe de expoziţii ale unor creatori reputaţi, din ţară şi din străinătate, mai ales de pe continentul american.
Nu putem omite o frumoasă icoană pe sticlă, Înălţarea la cer, de asemenea contemporană, semnată de Gheorghiţă Gălan, realizată în acrylic şi foiţă de aur (150-250 de euro).
O seamă de piese de mobilier recrează, cel puţin în imaginaţie, universul zilnic al Marinei Sturdza.
Reţinem un Paravan cu decoruri florale de inspirație flamandă, de sfârşitul secolului al XVIII-lea, provenind dintr-un atelier european, fiecare piesă a lui fiind pictată în ulei pe pânză. Valoare estimativă: 1.000 – 1.500 de euro.
Sunt oferite, de asemenea Scaune Regency, taburete şi un fotoliu de inspiraţie Queen Ann, la preţuri perfect accesibile.
O menţiune specială pentru o Comodă decorată cu elemente Neo-Renascentiste germanice, din lemn de nuc, de la sfârșitul secolului al XIX –lea (400 – 600 de euro) şi, mai ales, pentru un monumental Secretaire Biedermeier, din lemn de cireș, de la 1890, lucrat într-un atelier european şi evaluat la 1.000 – 1.500 de euro.
Nu lipsesc din licitaţie piese cu semnificaţie istorică naţională, cum ar fi un Port-sigiliu din cuarț de munte, cu cifra prințului G.M. Cantacuzino, din anii 40, piesă de colecție (200 – 300 de euro), sau Stema României, cromolitografie după un desen al lui Carol Popp de Szathmary, din 1872 (300 de euro), ori Harta României a Ardealului și Bucovinei, de colonel Constantin Teodorescu, 1915, o litografie al cărei preţ porneşte de la 300 de euro.
Şi pentru că am vorbit despre activitatea colecţionarei în domeniul modei, să remarcă şi câteva bijuterii şi piese vestimentare.
Un somptuos Pandantiv din aur Joseph Resch, bijutier al Casei Regale, ornat cu cifrul lui Carol I, 7 diamante, 3 briolete și email, piesă de colecție porneşte în licitaţie de la 2.000 – 3.000 de euro.
Interesantă prin design şi inventivitate, o Broșă convertibilă în clipsuri pentru rever, din metal comun, decorată cu pietre ornamentale, provenită dintr-un atelier american, este propusă la 200-300 de euro.
La capitolul accesorii, pe lângă genţi şi mănuşi de seară, trebuie menţionate “Brâurile”, cordoane mai mult sau mai puţin sofisticate, create de Roberto Cavalli, din piele întoarsă, de Christian Dior, din piele magenta, de Yves Saint Laurent sau de Marc Jacobs din catifea, evaluate la 100-150 de euro fiecare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.