' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Numărul de bugetari a continuat să scadă și în iunie. Cifrele nu sunt spectaculoase, dar scăderea numărului de angajați la stat e constantă de un an și ceva.
Statul român avea, la finalul lunii iunie 2026, 1.271.488 de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice, față de 1.272.111 în mai. Cu 623 mai puține decât în luna precedentă, conform datelor Ministerului Finanțelor. Scăderea nu e uniformă, unele ministere au avut plecări masive, altele au continuat să angajeze.
Din administrația locală au plecat angajați la stat, în administrația centrală au venit bugetari
Din totalul de 623 de posturi pierdute, aproape două treimi vin din administrația publică locală. Astfel, numărul de angajați din local a coborât de la 459.420 la 458.361 de posturi. Minus 1.059.
Administrația publică centrală a crescut, în același timp, cu 436 de posturi, de la 812.691 la 813.127.
Plecări mai multe din Sănătate și Educație, cei mai mari angajatori
Cea mai mare scădere la un minister a fost la Educație. Ministerul Educației și Cercetării a coborât de la 293.705 la 293.493 de angajați, o pierdere de 212 posturi într-o singură lună.
Urmează Ministerul Sănătății, cu o scădere de 84 de posturi (de la 18.173 la 18.089).
Ministerul Finanțelor are cu 80 de posturi mai puțin (de la 23.458 la 23.378). Ministerul Justiției a pierdut 29 de posturi, de la 2.585 la 2.556.
Alte ministere au înregistrat scăderi mai mici. Ministerul Economiei a pierdut 11 posturi, Ministerul Energiei 10, Parchetul General 8, Ministerul Culturii 4, Ministerul Dezvoltării 3. La fel și Ministerul Muncii.
În afara ministerelor, scăderi s-au înregistrat și la Secretariatul General al Guvernului (-12 posturi), Serviciul de Telecomunicații Speciale (-9), Curtea de Conturi (-7), Serviciul de Protecție și Pază (-5), Academia Română (-5), Consiliul Superior al Magistraturii (-5) și Senatul României (-4).
Internele și Apărarea au făcut angajări
Nu toate instituțiile au pierdut angajați. Ministerul Afacerilor Interne a crescut cu 1.446 de posturi, de la 124.468 la 125.914, cea mai mare creștere din tot sistemul.
Ministerul Apărării Naționale a adăugat 194 de posturi, iar Ministerul Afacerilor Externe, 11.
Topul instituțiilor din care au plecat cei mai mulți angajați în iunie, față de mai:
- Ministerul Educației și Cercetării: -212 posturi
- Ministerul Sănătății: -84 posturi
- Ministerul Finanțelor: -80 posturi
- Ministerul Justiției: -29 posturi
- Secretariatul General al Guvernului: -12 posturi
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: -11 posturi
- Ministerul Energiei: -10 posturi
- Serviciul de Telecomunicații Speciale: -9 posturi
- Ministerul Public: -8 posturi
- Curtea de Conturi: -7 posturi
Pleca oameni calificați, cu zeci de ani de experiență in spate. Da, pleacă la pensie. E dreptul lor după o viață de munca in slujba statului. Fără salarii compensatorii si alte avantaje materiale ca si la companiile nationale. Simpli funcționari care si-au facut datoria către cetățeni.In limitele legii. Dar cei tineri, care visează la un loc ,, călduț,, si au sansa sa il ocupe, nu mai au de la cine învăța. Cum e oare cu profesionalismul in sistemul public??
Au plecat prin pensionare, nu i-a dat nimeni afara. E prea dulce sa fii bugetar. Timpul trece, leafa merge noi cu drag muncim. Unii au si posibilitatea sa isi reverse frustrarile pe cetatenii care merg cu diferite probleme sa fie rezolvate. Unele chiar o fac din placere, cu satisfactie.
Mai trebuie redus numărul de parlamentari, consilieri județeni, municipali, orășenești și comunali, cu măcar 50%. Apoi, comasarea UAT-eurilor. Vor rămâne la buget sute de milioane de euro anual.
Câți au plecat prin pensionare?