Alexandru Muraru acuză o înțelegere PSD-AUR privind Ziua Tricolorului

În postarea sa, Alexandru Muraru explică faptul că proiectul privind Ziua Tricolorului a fost depus încă din 2023, dar a rămas blocat în absența unui consens politic. Parlamentarul susține că reactivarea sa recentă, însoțită de 35 de amendamente, în mare parte considerate de el „toxice”, arată că inițiativa nu mai are, în forma actuală, o justificare juridică solidă. Muraru afirmă că a reușit să amâne, cel puțin temporar, discutarea proiectului în comisia de Apărare, însă avertizează că înțelegerea dintre PSD, AUR merge mai departe.

Acuzații de presiune asupra oficialilor de etnie maghiară

Potrivit lui Muraru, scopul principal al proiectului ar fi transformarea primarilor, viceprimarilor, prefecților, subprefecților, respectiv a altor oficiali de etnie maghiară, în ținte ale unor reclamații, amenzi sau dosare penale. Parlamentarul compară posibilul mecanism cu situația românilor care dețin funcții publice în alte state europene, precum Italia, Spania, Germania sau Regatul Unit, subliniind că o eventuală sancționare a acestora pentru neparticiparea la o ceremonie ar fi considerată, pe bună dreptate, drept discriminare.

Presiune indirectă asupra UDMR, pentru un guvern condus de PSD

Muraru susține că readucerea proiectului pe agenda publică ar avea, în paralel, rolul unui instrument de presiune asupra UDMR, în contextul discuțiilor privind susținerea unui eventual cabinet condus de PSD. În opinia sa, un asemenea guvern ar fi „nefrecventabil, falimentar” pentru România, dar ar beneficia de sprijin indirect din partea AUR, respectiv al altor formațiuni pe care le descrie drept extremiste.

Un alt punct central al criticilor formulate de Muraru vizează forma ceremoniei prevăzute de proiect, construită, potrivit descrierii sale, în jurul unei slujbe religioase, a binecuvântării, respectiv a sărutării drapelului. Parlamentarul consideră că obligarea demnitarilor de altă confesiune sau cu alte convingeri să participe la un asemenea ritual le-ar încălca libertatea de conștiință, punându-i, practic, în situația de a alege între propria credință, respectiv supunerea față de o normă impusă prin lege, ceea ce ar echivala, spune el, cu anularea în practică a dreptului la propria religie.

CITEȘTE ȘI:

Ce spune un inițiator despre proiectul privind Ziua Tricolorului, care prevede amendarea oficialilor când nu sărută drapelul

Comparații cu regimuri autoritare

Muraru merge mai departe cu critica, susținând că logica proiectului este specifică regimurilor autoritare, întrucât statul ar stabili gesturile prin care cetățeanul trebuie să își demonstreze public loialitatea, iar refuzul ar deveni motiv de sancțiune. Parlamentarul menționează inclusiv posibilitatea ca refuzul de a săruta drapelul sau neparticiparea la ceremonie să fie calificate drept abuz în serviciu, cu risc de dosar penal.

În postare este criticată, de asemenea, obligația ca fiecare municipiu reședință de județ să desemneze, într-un termen impus, un spațiu public numit „Piața Tricolorului”, sub amenințarea unor amenzi. Muraru descrie măsura drept o ingerință în autonomia administrațiilor locale, iar întregul proiect drept incompatibil cu standardele unui stat democratic din Uniunea Europeană, făcând, în context, o comparație cu practicile din Belarus.

Ce prevede deja legislația actuală

Muraru amintește, în același mesaj, că România are deja reglementată prin lege Ziua Drapelului Național, celebrată la 26 iunie, dată la care tricolorul este recunoscut drept simbol al unității, libertății, demnității naționale. În opinia sa, noul proiect nu adaugă respect suplimentar față de drapel, ci riscă, dimpotrivă, să arunce în derizoriu istoria acestuia, valorile pe care le reprezintă.

Parlamentarul încheie postarea afirmând că inițiativa arată, în viziunea sa, cum ar putea arăta o eventuală guvernare PSD-AUR: compromiterea valorilor, a simbolurilor naționale, instaurarea treptată a unui climat bazat pe frică, intimidare, restrângerea autonomiei locale, respectiv atacarea libertăților fundamentale. Muraru descrie scenariul drept unul al unui „fals patriotism” impus de stat, avertizând că un asemenea demers nu ar întări respectul pentru simbolurile naționale, ci ar produce, dimpotrivă, compromiterea, desconsiderarea lor.