Alexandru Muraru critică dur SRI după disputa cu Ludovic Orban: „O ieșire instituțională impardonabilă”. Cere explicații conducerii Serviciului

Alexandru Muraru, președintele Comisiei parlamentare pentru controlul activității SIE, critică reacția Serviciului Român de Informații (SRI) la declarațiile fostului premier Ludovic Orban. Parlamentarul consideră că instituția a depășit limitele comunicării oficiale și a intrat într-o dispută politică. Muraru avertizează că o asemenea poziționare poate afecta încrederea publicului în neutralitatea serviciilor de informații și cere conducerii SRI să explice cine a autorizat mesajul.

Reacția vine după ce SRI a respins, marți seară, acuzațiile lui Ludovic Orban privind o presupusă implicare a serviciilor de informații în înțelegerile politice dintre președintele Nicușor Dan și PSD.

Muraru: SRI nu trebuie să intre în războaie publice cu politicienii

Într-o postare pe Facebook, Alexandru Muraru a catalogat comunicatul SRI drept o greșeală majoră și a criticat tonul folosit de instituție.

„Declarația SRI de ieri este o eroare gravă și o ieșire instituțională impardonabilă, aproape fără precedent. Serviciile de informații nu trebuie să intre în războaie publice cu oamenii politici!”, a transmis deputatul liberal.

Muraru a amintit că a făcut parte, timp de patru ani, din Comisia parlamentară pentru controlul activității SRI. În prezent, acesta conduce comisia care supraveghează activitatea SIE. Parlamentarul consideră că replica SRI la afirmațiile lui Ludovic Orban a fost disproporționată. În opinia sa, instituția riscă să își afecteze credibilitatea prin implicarea în asemenea controverse.

„O asemenea reacție riscă să prejudicieze deopotrivă persoana vizată, credibilitatea Serviciului, reputația profesioniștilor care lucrează în această instituție și, mai ales, încrederea publicului în neutralitatea politică a serviciilor de informații”, a mai scris Muraru.

Liberalul susține că serviciile de informații au dreptul să clarifice informațiile eronate despre activitatea lor. Totuși, acestea nu ar trebui să comenteze comportamentul politic al celor care le critică. Muraru reproșează SRI că a folosit termeni precum „suburban” și a făcut referiri la „lipsa de asumare a deciziilor politice”. Potrivit deputatului, asemenea formulări depășesc cadrul unei comunicări instituționale și transformă Serviciul într-un participant la o confruntare politică.

De la ce a pornit conflictul dintre SRI și Ludovic Orban

Disputa a început după declarațiile făcute de Ludovic Orban, marți, 20 octombrie, la emisiunea „Dezacorduri de pace”, difuzată de TVR 1.

Fostul premier a susținut că președintele Nicușor Dan ar urmări să obțină sprijinul PSD pentru un al doilea mandat. Orban a sugerat că șeful statului ar avea încredere în social-democrați datorită unor presupuse garanții oferite de serviciile de informații.

„Pentru că probabil serviciile i-au garantat că PSD va fi un partid de cursă lungă, care își va respecta înțelegerile cu Nicușor”, a declarat Ludovic Orban.

Întrebat la ce servicii se referă, fostul premier a răspuns: „Amândouă. SPP și SRI”.

Orban a făcut referire și la generalul Răzvan Ionescu, despre care a afirmat că ar conduce SRI „pe șestache”. Ulterior, întrebat dacă liderii celor două servicii i-ar fi oferit personal garanții președintelui, fostul premier a precizat: „Așa cred eu. Așa cred eu”.

SRI a reacționat în aceeași seară, printr-un mesaj publicat pe Facebook. Instituția a respins acuzațiile privind implicarea în negocieri politice și a criticat limbajul folosit de fostul premier.

Muraru acuză SRI că reacționează selectiv și cere explicații conducerii

Alexandru Muraru a pus sub semnul întrebării și rapiditatea reacției SRI. Deputatul a comparat poziția instituției față de Ludovic Orban cu tăcerea acesteia în alte controverse publice. El a amintit declarațiile fostului ministru al Finanțelor Dan Vîlceanu, prezentate într-un documentar Recorder, despre presupusa implicare a conducerii SRI în negocierile pentru formarea unui guvern.

De asemenea, Muraru a invocat acuzațiile privind incapacitatea instituțiilor statului de a preveni ascensiunea extremismului și operațiunile de influență dinaintea alegerilor prezidențiale din 2024.

Parlamentarul consideră că SRI nu a manifestat aceeași fermitate în aceste situații, deși acuzațiile vizau direct neutralitatea politică a instituției.

„Și atunci, de ce acum? De ce această promptitudine, această iritare și acest limbaj neobișnuit de agresiv împotriva unui fost prim-ministru, Ludovic Orban, care astăzi conduce un partid neparlamentar?”, a întrebat Muraru.

În opinia sa, diferențele dintre reacțiile publice ale Serviciului pot crea impresia că instituția aplică standarde diferite, în funcție de persoana care formulează criticile.

„O instituție care trebuie să rămână în afara jocului politic nu își poate permite nici măcar aparența că alege cu cine se confruntă și în fața cui păstrează tăcerea. (…) Conducerea SRI trebuie să explice cine a autorizat acest mesaj, care a fost rațiunea sa instituțională și dacă au fost evaluate consecințele asupra percepției publice privind neutralitatea Serviciului”, a mai scris liberalul.

„Serviciile de informații trebuie să inspire respect prin ceea ce fac pentru securitatea României, nu să pretindă respect prin comunicate împotriva celor care le critică. Iar într-o democrație, neutralitatea politică nu este doar o obligație legală. Este o condiție esențială a legitimității acestor instituții”, a conchis el.