În ceea ce priveşte atacurile recente asupra Republicii Moldova, Năsui consideră că amploarea şi localizarea acestora ar putea indica o motivaţie geopolitică, însă a subliniat că nu are încă suficiente informaţii pentru a formula o concluzie certă, potrivit Prima News.
Discuţia a pornit de la întrebările privind gravitatea unui atac cibernetic asupra Republicii Moldova, după ce prezentatorul a menţionat că între 700.000 şi 750.000 de date ale cetăţenilor ar fi ajuns în posesia unor hackeri care au vizat sisteme digitale esenţiale.
Prezentatorul a ridicat şi problema securităţii sistemelor informatice, în condiţiile în care digitalizarea Republicii Moldova este considerată un exemplu pentru România.
Claudiu Năsui a explicat că atacurile cibernetice reprezintă o problemă constantă pentru regiune şi că dezvoltarea noilor tehnologii ar putea amplifica riscurile.
„Păi, în primul rând, pot spune că toată zona noastră, Europa de Est, este atacată în mod constant şi că, din păcate, noile tehnologii, inteligenţa artificială, vor face din ce în ce mai uşor acest gen de atacuri”, a declarat acesta.
Cum pot hackerii să exploateze vulnerabilităţile sistemelor digitale
Potrivit lui Năsui, unele atacuri informatice sunt concepute astfel încât să rămână nedetectate cât mai mult timp. Atacatorii caută vulnerabilităţi în sistemele informatice, iar după identificarea unei breşe pot evita acţiunile imediate, pentru a continua să o exploateze fără să atragă atenţia.
„Practic, sunt atacuri care îţi caută subtilităţile din sisteme şi, în momentul în care găsesc o breşă, nu o exploatează imediat, ci o fac într-un mod cât mai discret, astfel încât să rămână cât mai mult timp nedetectate şi să o exploateze cât mai mult timp. Iar în momentul în care atacul este descoperit, atunci începe discuţia şi se astupă breşa”, a explicat el.
Ministrul a atras atenţia că inteligenţa artificială poate căuta simultan numeroase vulnerabilităţi, ceea ce complică eforturile de protejare a infrastructurii digitale.
În opinia sa, cu cât o ţară foloseşte mai mult tehnologia în activităţile instituţiilor şi în serviciile destinate populaţiei, cu atât securitatea cibernetică devine mai importantă.
„De aceea, aceste sisteme de inteligenţă artificială pot să caute simultan foarte multe astfel de breşe. Şi atunci ne aflăm într-o lume nouă, iar într-o ţară mult mai digitalizată, cum este Republica Moldova, evident că problemele de securitate cibernetică se pun mult mai stringent”, a afirmat Năsui.
Ar putea avea atacurile o motivaţie geopolitică?
Referindu-se la atacurile asupra infrastructurii digitale din Republica Moldova, Claudiu Năsui a vorbit despre posibilitatea ca acestea să fie legate de tensiunile geopolitice din regiune. El a precizat însă că nu doreşte să formuleze concluzii care s-ar putea dovedi greşite în lipsa unor informaţii suficiente.
„Totuşi, nu ştiu încă şi n-aş vrea să spun ceva care, până la urmă, s-ar putea dovedi greşit. Dar, având în vedere locaţiile în care se întâmplă aceste atacuri cibernetice şi amploarea lor, care necesită totuşi nişte resurse destul de mari, este foarte probabil ca ele să fie, de fapt, motivate geopolitic, în contextul acestui război hibrid care are loc atât în Republica Moldova, cât şi în România, prin tentative de destabilizare şi tot felul de atacuri de acest gen asupra infrastructurii digitale”, a declarat acesta.
Năsui a mai spus că, de când a ajuns în Republica Moldova, unde se afla în a şaptea săptămână la momentul discuţiei, a observat că astfel de atacuri sunt resimţite mai frecvent.
El a subliniat că majoritatea tentativelor nu ajung în atenţia publicului deoarece nu au succes, ceea ce indică şi rolul instituţiilor care reuşesc să le împiedice.
Declaraţiile sale readuc în atenţie provocarea cu care se confruntă statele care îşi digitalizează rapid serviciile: protejarea datelor şi a infrastructurii informatice trebuie să ţină pasul cu evoluţia tehnologiilor folosite inclusiv de atacatori.
Fa ceva, nu sta cu mainile in piept.