Grindeanu vrea ca toate facturile restante ale statului să fie scoase la iveală. Ce urmărește prin a doua rectificare bugetară

Ce acoperă prima rectificare

Potrivit lui Grindeanu, rectificarea are un singur scop: ca statul să poată plăti serviciile esențiale până la sfârșitul anului. Banii merg către medicamente și spitale, către pensiile datorate până în decembrie, dar și către asistenții sociali, persoanele cu dizabilități și protecția copilului.

Tot prin această rectificare, statul a început să achite datoriile pe care le are la firmele românești, un prim pas pentru ca lichiditatea să revină în economie, arată liderul PSD.

De ce mai e nevoie de o rectificare

Grindeanu a mai spus că rezolvarea urgențelor nu ajunge, pentru că trebuie aflat și care este, de fapt, starea financiară a țării. Din acest motiv, a doua rectificare ar urma la jumătatea lui noiembrie, după ce Comisia Europeană își publică prognoza oficială, iar INS își face publice rapoartele.

Rolul ei esențial, a precizat Grindeanu, ar fi o comparație directă între două tipuri de deficit.

Primul, deficitul cash, arată sumele plătite efectiv. Al doilea, deficitul ESA, calculat după metodologia europeană, include toate obligațiile și cheltuielile statului înregistrate contabil, chiar dacă nu au fost încă achitate.

Exemplul familiei care nu își plătește ratele

Grindeanu a spus că vrea să explice diferența pe înțelesul tuturor.  Astfel, dacă o familie sare peste plata ratelor timp de șase luni, spune el, are aparent mai mulți bani la dispoziție, însă datoriile nu au dispărut, ci doar au fost amânate.

Bugetul statului funcționează la fel, a arătat Grindeanu, astfel că un deficit cash mai redus nu dovedește, de la sine, că datoriile s-au diminuat sau că finanțele publice stau mai bine.

Toate restanțele, la vedere

A doua rectificare ar trebui, potrivit lui Grindeanu, să prezinte transparent plățile făcute, obligațiile încă neachitate, cheltuielile deja recunoscute în contabilitatea europeană și starea reală a finanțelor publice.

Grindeanu a respins ideea unui conflict cu ministrul de Finanțe și a afirmat că acesta are sarcina de a face publice toate facturile restante, fie că e vorba de concedii medicale, rambursări de TVA, compensări la energie sau lucrări de investiții.

Economia, în scădere

Potrivit lui Grindeanu, datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză arată efectele economice ale politicilor din ultima perioadă. El a descris o economie care se contractă, cu inflație mai ridicată și un leu mai slab.

„Am spus că România are nevoie de o schimbare de direcție. Nu am intrat la guvernare ca să administrăm blocajele și să le explicăm oamenilor de ce trebuie să suporte noi sacrificii. Am intrat pentru a găsi soluții, pentru a proteja veniturile oamenilor și pentru a reporni economia.

Trebuie să știm exact de unde plecăm, să ne plătim obligațiile și să trecem apoi de la austeritatea de dreapta la relansare economică. Obiectivul nostru este simplu: o economie care produce mai mult, companii care pot investi și locuri de muncă mai bine plătite”, a conchis Grindeanu.

Citește și: Kelemen Hunor, palmă pentru implicarea lui Grindeanu în Guvern: Când se sting luminile, premierul e Luca Niculescu