Absenta o perioada indelungata, apararea isi face aparitia pe agenda unui Comsiliu European. Sefii de stat si de guvern din cele 28 de tari UE, reuniti la bruxelles intre 19 si 20 decembrie, vor dezbate viitorul politicii de aparare a UE. Miza este una uriasa,in special pentru statelel care detin o industrie de aparare relevant, deoerece acest sector ocupa 400.000 de persoane in Europa si are o cifra de afaceri de 96 de miliarde de euro anual.
In urma cu cateva luni, summit-ul din decembrie era prezentat drept unul ce va marca relansarea apararii europene, insa acum el se anunta mult mai putin ambitios, scrie L’Express. Astfel, in locul stabilirii unor jaloane foarte clare ale viitorului politicii apararii, liderii europeni spera doar sa ajunga la solutii pentru o cooperare mai buna in domeniul securitatii cibernetice si a dronelor.
Progresele limitate din acest domeniu contrasteaza cu sondajele, care arata ca apararea este unul dintre putinele domenii in care cetatenii europeni sisi doresc ca UE sa fie mai puternica. La fel, pe cat de redusa este dezvoltarea politicii europene de aparare, pe atat de de mult este subliniata importanta si mizele ei de recenta interventie franceza in Republica Centrafricana. Exemple similare sunt interventiile din Siria sau Mali.
Mizele majore ale apararii au fost subliniate se de incercare concernului pan-european ESDA de a fuziona cu britanicii de la BAE Systems. Ar fi putut lua nastere astfel cel mai mare jucator de pe piata mondiala a armamentului, depasind orice companie americana. Totul s-a soldat cu un esec, pentru ca fuziunea ar fi insemnat si reducerea numarului de locuri de munca, si accesul reciproc la studiile sensibile din acest domeniu. Raman preferate, pe mai departe, asocierile ad-hoc de tipul joint venture pentru programe precise.
”Nicio politica comuna nu a parut atat de importanta, dar nu simtim in schimb nicio ambitie care sa faca din acest summit un pas inainte”, spune Arnaud Danjean, presedintele comisiei de aparare din Parlamentul European, care arata ca, cu exceptia Frantei si a Marii Britanii, nicio tara din cele 28 de state membre ale UE nu isi doreste sa lanseze operatiuni militare in exteriorul Uniunii.
Alte state, precum Germania, se arata mereu pregatite daca UE lanseaza operatiuni civile sau militare, precum misiunea antipiraterie Atalanta sau misiunea de formare a unei armate in Mali.
Marea majoritate a tarilor UE nu au capacitatea de a face mai mult, pentru ca si-au redus bugetul Apararii dupa declansarea crtizei economice. Europa nu cheltuieste mai mult de 1,6% din PIB (189 de miliarde de euro) pentru Aparare, in timp ce SUA ofera acestui domeniu circa 5%, iar Rusia si China isi sporesc in fiecare an bugetele militare.
Este motivul pentru care specialistii nu vad o solutie pentru apararea europeana decat in cooperare. La summit-ul ce are loc la Bruxelles, liderii politici vor sstudia oportunitatea lansarii unor programe de cooperare privind dronele, satelitii, alimentarea in timpul zborului si securitatea cibernetica, domenii in care UE are lacune foarte mari.
Sapte state europene, printre care Franta, Germania, Italia, Polonia, au decis sa creeze un club al utilizatorilor de drone de observatie. Aceste state s-au angajat ca pana in 2020 sa dezvolte un program european pentru construirea unor drone militare si civile capabile sa zboare la altitudine media si cu o raza de actiune mare.
Daca in domeniul nou al dronelor se va putea vorbi de o uniformitate in UE, lucrurile stau grav in ce privestre fregatele (sunt 16 tipuri de fregate in statele UE, in timp ce SUA dispun de un singur tip) sau tancurile (in UE sunt 14 tipuri de tancuri).
Abitiile UE s-au redus insa considerabil, iar summit-ul de la Bruxelles nu va putea fi considerat un mare succes, sustin specialistii. Statele UE prefera sa ramana campioane ale comertului cu armament decat sa constituie impreuna o mare putere militara, atat timp cat in cadrul operatiunilor militare se va prefera, pe mai departe, cooperarea cu partenerii americani.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.