Arhitectul Nicolas Godelet, bine cunoscut în lumea specialiştilor, trăieşte şi lucrează de 12 ani în China, unde numele lui este legat, în principal, de Centrul Naţional pentru Artele Spectacolului, cel mai important teatru din China, şi de vechiul oraş Pingyao. Dar şi de o arteră economică din Beijing, de restaurări şi reconstrucţii de imobile şi întreprinderi dezafectate.
De fapt, după propriile lui declaraţii, numărul proiectelor pe care le-a semnat sau în care a fost implicat este de peste 100. Dintre acestea au fost puse în operă în jur de 50.
Două trăsături par a fi caracteristice pentru creaţia lui: refuzul de a se limita la un stil specific şi atenţia pentru relaţia între mediul înconjurător, vegetaţie, materialele de construcţie, relaţie care face ca edificiile construite de el să fie o combinaţie perfectă între tradiţia chineză şi modernitate.
Grand Hotel din Pingyao, conceput de Nicolas Godelet
Cu diplome de arhitect şi de inginer constructor, Nicolas Godelet a conceput structura galeriei care trece pe sub apă la Centrul pentru Artele Spectacolului. Părţile cele mai dificile ale proiectului au fost elementele antiseismice şi echipamentele de etanşeitate, după cum mărturiseşte. În structura Centrului, fiecare tub de metal se sprijină pe o bilă de mărimea unei mingi de ping pong, ceea ce permite o rezistenţă crescută la seisme.
După această participare la Centrul de Artele Spectacolului, Nicolas Godelet a acceptat să conceapă spaţiul înconjurător şi arhitectura zonei de tranziţie între cartierele vechi şi cele noi din vechiul oraş Pingyao din provincia Shanxi.
Pentru această lucrare au fost depuse mai multe proiecte internaţionale. Arhitecţii francezi prevedeau construirea unei grădini în afara oraşului, ca la castelele din sudul Franţei. Echipele din Statele Unite şi Australia se gândiseră la transformarea locului în parc tematic. Alte planuri sugerau chiar deplasarea populaţiei şi transformarea oraşului într-un adevărat muzeu.
Peisaj cu şanţurile cu apă din Pingyao
Guvernul chinez a optat în final pentru proiectul Universităţii Tongji din Pingyao, în cadrul căruia Nicolas Godelet a conceput zona de tranziţie între cartiere.
Un element obligatoriu al planificării urbane în China veche erau şanţurile cu apă din jurul oraşului, secate însă de mult timp. Godelet a descoperit că apa provenea în vechime dintr-un munte aflat la 10 kilometri. I-a deturnat cursul pentru a umple şanţurile secate. A prevăzut, de asemenea, o stradă rezervată pietonilor şi bicicletelor pentru a racorda cele două zone.
În ceea ce priveşte arhitectura acestei zone de tranziţie, Godelet a caracterizat China drept centrul arhitecturii în pământ ars din Asia, având ca centru naţional Shanxi. A ales, în consecinţă, cărămizi negre pentru faţadele construcţiilor şi le-a acoperit cu pictura neagră specifică provinciei Shanxi.
Zona rezidenţială din Pingyao
A acordat, de asemenea, o mare atenţie aspectului ecologic, insistând asupra unor centuri de vegetaţie în jurul micro-sistemelor de la intrarea vestică în Pingyao, pentru care a străbătut munţii înconjurători căutând plantele originare ale regiunii pe care le-a transplantat în zonele ce înconjoară zidul oraşului. Astăzi, în şanţurile cu apă înoată peşti, iar zona a devenit un loc ideal pentru loisir.
În 1973, scriitorul american Robbie Eunson numea districtul Taigu, din provincia Shanxi, „Wall Street-ul chinezesc”. Fondat în timpul dinastiei Han (206 î.Ch.), acesta adăpostea clădiri legate de vechea cultură a negustorilor din Shanxi, fiind un centru comercial, dar şi cultural. Multe dintre aceste construcţii au fost dărâmate, iar din 2007 a început construirea unor case de lemn care să recreeze aspecul original al vechilor străzi comerciale. Nicolas Godelet, responsabil cu reconstruirea vechiului oraş Taigu, speră că acesta va deveni o destinaţie turistică, în care vechiul şi modernul vor convieţui. Arhitectul a gândit, de asemenea, alinierea elementelor orientale şi occidentale.
Piaţa Pagodei Albe de la Taigu
Studioul de arhitectură al lui Godelet se află la Beijing şi se numeşte Gejianzhu. Ge de la Godelet şi jianzhu – arhitectură. Este o casă tradiţională chinezescă (siheyuan), cu o mare curte pătrată.
Aici au fost concepute proiectele amintite deja, dar şi amenajarea noilor localuri al Institului Francez, renovarea unei vechi uzine metalurgice, Shougang, construcţia unui pod ce leagă Mentougou de Beijing…
Crescut la Namur, Nicolas Godelet a avut, de la 15 ani, pasiunea călătoriilor. A voiajat în Africa de Nord, în Spania, în Laponia, în India, a traversat Himalaya, apoi Palmirul. Şi s-a îndrăgosit de China, studiindu-i limba, scrierea, cu un interes special pentru jiaguwen, inscripţiile pe carapace de broască ţestoasă şi oase de animale, una dintre primele forme ale scrierii chinezeşti.
Pod la Taigu
În 2000 a primit o bursă din partea guvernului chinez pentru studierea limbii mandarine şi a arhitecturii chineze. A încercat să înţeleagă cum gândeau spaţiul oamenii de acum 5.000 de ani, ceea ce i-a permis să creeze o arhitectură contemporană respectând principiile chinezeşti.
Turiştii sunt fericiţi să vadă vechile siheyuan, care le reamintesc europenilor La Belle Epoque. Dar ele nu trebuie să rămână nişte vestigii istorice. Trebuie să existe un echilibru între principiile estetice şi motivaţia funcţională modernă.
Potrivit părerilor lui Godelet, un proiect trebuie să fie întotdeauna contemporan şi local. Trebuie să se integreze în peisajul natural sau urban, urmărind “cultura locală, climatul, direcţia vântului, orientarea, plantele regiunii, rocile locului şi, în acelaşi timp, încadrarea într-un program. Într-un buget…”. Fiecare loc cere un proiect unic.
Proiect pentru Taigu
Printre proiectele sale trebuie amintit şi cel inclus în planul de extindere a Beijingului, printre altele cu renovarea uzinei siderurgice Shougang, care a fost obligată, la lansarea Jocurilor Olimpice din 2008, să-şi mute activitatea în afara oraşului, din cauza poluării. Ideea de a crea condiţii pentru locuirea unui spaţiu industrial este o provocare. Godelet l-a gândit ca pe un cartier mixt: loc de viaţă, de muncă, de promenadă, de loisir, de comerţ…. A prevzut crearea unor lacuri şi plantarea de specii locale. Noaptea, iluminarea furnalelor înalte oferă un decor abracadabrant. Legătura cu Beijingul este asigurată de un tramvai care foloseşte vechile şine destinate tansportului minereului. Iar vechile silozuri vor deveni birouri şi ateliere. Proiectul se întinde pe doi ani, dar, spune arhitectul, va deveni cu adevărat agreabil abia după 3 ani, când se va dezvolta vegetaţia, avertizează arhitectul.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.