Deșertificarea României, o amenințare minimizată de autorități

România se confruntă în acest moment cu o criză mare de puieți pentru a fi plantați și nu dispune în prezent de pepiniere automatizate care să ducă la creșterea accentuată a suprafețelor împădurite. Astfel, există riscul ca banii pe care Comisia Europeană pe care ni i-a dat pentru împădurire, 500 milioane de euro, să nu genereze rezultate suficiente.

ONG-ul de mediul Agent Green atrage atenția că în acest fel deșertificarea României devine ireversibilă și că va afecta locuibilitatea și suveranitatea alimentară a țării întrucât nicio măsură luată de stat nu ia în calcul agravarea schimbărilor climatice.

 ”Agent Green a oferit Guvernului încă din februarie 2021 o serie de propuneri în scris pentru a cheltui judicios acești bani însă soluțiile propuse au fost ignorate. Propunerile organizației au inclus folosirea fondurilor de la CE pentru  crește suprafața împădurită a țării de la 29% la 40% până în anul 2032, adică aproape 3 milioane de hectare de terenuri agricole abandonate și degradate cu păduri noi care ar fi putut fi înfințate dacă banii erau investiți în pepiniere automatizate și care momentan nu există în România. Există în schimb o criză de puieți pentru a fi plantați. Cu aceiași bani Guvernul va putea crește, în cel mai fericit caz, suprafața împădurită a țării doar de la 29% până la 29,2%. Adică bani mulți, prost cheltuiți și astfel irosită ultima șansă reală de a îmblânzi clima. Anunțul a fost făcut de reprezentanți ai Ministerului Mediului cu ocazia evenimentului organizat în Parlamentul României de Ziua Pădurilor când a fost prezentat proiectul de împădurire al deșertului din Oltenia. Restul de bani sunt planificați a fi folosiți în scheme pentru proprietary private de terenuri care sunt birocratice și discutabile din punct de vedere al garantării înființării de păduri viabile. Dar România are deja reputația de a mima împăduriri, fiind recent sancționată de OLAF, inclusiv pe această temă”, susțin reprezentanții Agent Green.

Conform Ministerului Mediului, există două campanii de împădurire din primăvară și toamnă, o suprafață de aproape 24.000 de hectare, aflate atât în fond forestier de stat, cât și în fond forestier privat, va beneficia de regenerări. De asemenea, ministerul va beneficia de sume pentru împăduriri și prin Planul Național de Redresare și Reziliență: „Ambiția noastră, a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, este să creștem suprafaţa împădurită, iar în acest scop ne ajută componenta «Păduri şi protecţia biodiversităţii» din PNRR, cu un buget de 1,173 miliarde euro. Investiţiile includ cel mai amplu program de împăduriri, prin care vor fi plantate peste 56.700 de hectare de pădure, cel puţin 90 de pepiniere operaţionale noi şi renovate, precum şi cel puţin 3.150.000 mp de suprafeţe noi de păduri urbane, în conformitate cu cerinţele legale stabilite în Strategia Naţională Forestieră 2020 – 2030”,  a declarat ministrul Barna Tánczos. Acțiunile de împădurire din acest an vizează 7.692 de hectare, din care peste 4.700 de hectare se află în fond forestier de stat și peste 2.850 de hectare sunt localizate în fond forestier privat.

”Guvernul intenționează să cheltuiască o mare parte din banii PNRR pentru a împăduri deșertul Olteniei care este deja o zonă compromisă. Acolo trebuie făcut un muzeu în aer liber al prostiei. Rezervele de apă din zonele de câmpie au devenit aproape inexistente. Logica îmi spune că împăduririle trebuie să începă acolo unde mai există apă, adică de-a lungul tuturor râurilor. Apoi aceste păduri trebuie lărgite și acolo unde se poate unite. Ne confruntăm cu o secetă extremă, iar soarele care intensifică evaporarea apei trebuie împiedicat să mai ajungă la sol. Peisajul national trebuie să devină un mozaic de păduri și câmpii. Mai multă pădure înseamă mai multă rezervă de apă în sol de care vor beneficia, culturile agricole și clima. Ori astăzi în cele mai multe zone de câmpie te poți uita 360 de grade în jur fără să vezi vreun copac. Sugerez intervenția Președinției în această direcție”, este de părere Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Noua climă a României include temperaturi mai mari, precipitații mai puține neuniform distribuite în timp și spațiu.
”Pe lângă extincție pentru o serie de specii, asta înseamnă că vom rămâne gradual și inevitabil fără rezerve de apă și pământ pentru a ne produce hrana. Astăzi nu discutăm despre reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ci doar despre pădure. Și nici măcar despre pădurea care există deja și de care autoritățile își bat joc. Ci despre șansa unică de a planta milioane de hectare de păduri pe terenuri abandonate și degradate, șansă pe care România este pe cale să o rateze deliberat în numele lăcomiei, corupției și a inconștienței. Acesta este pumnul meu pe care îl bat în masa de lucru a președintelui Klaus Iohannis”, a încheiat Păun.

Nisipul muşcă din pământul României în fiecare an tot mai mult, iar sudul și vestul țării se transformă într-o zonă aridă, cu microclimat mai degrabă deşertic. În sudul județului Dolj, deșertul ia forma unei fâșii late de circa 30 de kilometri, care se întinde de la Dăbuleni, Sadova, Dăneţi, Mârşani până spre Bechet, unde aproape că intră în apele Dunării. Cândva acolo erau terenuri pe care se cultivau cereale, precum și livezi ori vii. Dunele nisipoase sunt prezente la tot pasul. Iar uneori, atunci când vântul bate mai tare, acestea se mișcă lent din loc în loc și acoperă puținul sol fertil care mai există în zonă. Deșertificarea nu amenință doar Oltenia. Câmpia de Vest, de-a lungul granițelor cu Ungaria și Serbia, în zona Gaiu Mic – Beba Veche, este afectată în egală măsură. Acolo fenomenul este provocat, mai ales, de succesiunea de ani cu secetă extremă, urmați de ani cu precipitații peste limitele normale, iar excesul de ploi și inundațiile duc și ele la distrugerea stratului de cernoziom, ceea ce determină transformarea unor terenuri fertile în nisipuri. De la Sânnicolau Mare până la Ciacova, inclusiv în zona Banloc, există deja zone în care chiar și pânza freatică a dispărut aproape complet. Pericolul deșertificării este prezent și în bazinul Mureșului, în zonele Cornești-Vinga, unde scăderea cantității de precipitații este principalul factor care provoacă deșertificarea.