Investitorii greci se aşteaptă la o zi de tranzacţionare tumultuoasă după ce piaţa de valori din Atena se redeschide, după cinci săptămâni. Reluarea tranzacţionării pachetelor de acţiuni greceşti este cel mai recent pas în direcţia normalizării economice după ce prim-ministrul Alexis Tsipras a ajuns la un acord cu creditorii ţării în privinţa unui pachet de ajutor în valoare de 86 de miliarde de euro în cadrul celui de-al treilea plan de salvare, scrie The Guardian.
Oamenii de afaceri greci se aşteaptă ca ziua de luni sa fie una cu pierderi masive. O combinaţie între tranzacţionările controlate, îngrijorările cu privire la viitor şi agravarea economiei Greciei ar putea duce astăzi la o scăderea cu 2% sau mai mult a Indexului General al Atenei, susţin traderii.
Bursa a fost închisă chiar înainte de impunerea controalelor asupra capitalului pentru a stopa revărsarea de euro din ţară. Acesta a fost rezultatul eşecului Greciei şi al creditorilor săi, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, de a ajunge la un acord care să aducă în economia elenă bani contra reformelor. De atunci, s-a ajuns la un acord, însă punerea sa în aplicare se poate dovedi dificilă iar luptele politice de la Atena pe marginea regulilor bailout-ului ar putea duce la alegeri parlamentare anticipate. Economia Greciei a început, de asemenea, să piardă câştigurile obţinute înainte ca Alexis Tsipras să fie ales la conducerea guvernului, la începutul acestui an. Comisia Europeana estimează că Grecia va cădea înapoi în recesiune în 2015, urmând o contracţie între 2 şi 4%, în condiţiile în care abia a ieşit dintr-o recesiune de şase ani.
Băncile greceşti şi-au redeschis porţile pe 20 iulie, dar restricţiile asupra mişcărilor de capital au rămas în vigoare, cu unele relaxări. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase de la bancomat este fixată la 420 de euro pe săptămână, în loc de 60 de euro pe zi cum a fost stabilit iniţial, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.
Luni, la Athens Stock Market va fi permisă, cu unele restricţii, achiziţionarea de acţiuni. Capitalul pentru aceste achiziţii va trebui adus în Grecia din străinătate sau va fi în numerar, potrivit deciziei ministrului elen de Finanţe, Euclid Tsakalotos.
Executivul elen negociază, în prezent, cu Bruxelles-ul şi cu FMI-ul să obţină un ajutor în valoare de până la 86 miliarde de euro, al treilea din 2010 încoace. Publicaţia Avgi, apropiată Guvernului Syriza, scrie că autorităţile se aşteaptă să încheie negocierile cu creditorii până la jumătatea lui august. Prima tranşă, de 24,36 miliarde de euro, va fi folosită pentru recapitalizarea iniţială cu zece miliarde de euro a băncilor elene, pentru rambursarea unui credit de urgenţă în valoare de 7,16 miliarde de euro, iar 3,2 miliarde de euro vor fi daţi pe obligaţiuni greceşti deţinute de către BCE şi pe alte plăţi, scrie ziarul.
Băncile greceşti ar putea avea nevoie de până la 25 de miliarde de euro pentru a fi recapitalizate, un deficit agravat de o scurgere din depozite atunci când impasul cu creditorii ameninţa locul ţării în zona euro. Ieşirea banilor din ţară a determinat autorităţile să impună măsuri de control asupra pieţei de capital pe 29 iunie, pentru a împiedica o prăbuşire financiară.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.