Lipsa unei noi legi a redevenţelor petroliere a schimbat planurile mai multor investitori care intenţionau să intre pe piaţa energetică românească. Conform unor surse din piaţă, citate de cotidianul.ro, pe lista celor pe care i-am ratat se găsesc companii precum ConocoPhillips, Hupecol sau TransAtlantic Petroleum. Cu gigantul ConocoPhillips s-au purtat discuţii, dar lipsa de predictibilitate i-a făcut să dea înapoi. Americanii de la Hupecol, compania cu sediul la Huston, Texas, a mers în Croaţia, iar TransAtlantic Petroleum mai amână intrarea în România, concentrându-se pe pieţele din Turcia şi Bulgaria. Este bine cunoscut faptul că sectorul de explorare şi exploatare a hidrocarburilor implică investiţii uriaşi, de ordinul milioanelelor de dolari. Au trecut aproape opt luni din acest an şi niciun partid politic, fie el la putere fie în opoziţie, nu a luat în discuţie revizuirea redevenţelor, în ciuda faptului că în următoarele zile vor fi negocieri pe seama noului Cod Fiscal.
“În noiembrie 2014 atenţionam în legătură cu nevoia revizuirii redevenţelor/cadrului fiscal pentru sectorul de petrol şi gaz, susţinând că de la 1 ianuarie 2015 România e bine să aibă această problemă rezolvată. Nu s-a întâmplat nimic. În aceste opt luni investitori care aveau intenţii certe de a investi în România au ales alte destinaţii iar firmele româneşti de servicii petroliere au tot mai multe probleme financiare. Lipsa de predictibilitate afectează dezvoltarea sectorului. E foarte rău să nu cunoşti ce va fi. Nu există nici un proiect fiscal pentru sectorul de petrol şi gaz în dezbatere publică, asumat de guvern sau de opoziţie. Dacă dezbaterea publică nu începe rapid, şansele clarificării cadrului fiscal anul acesta scad foarte mult, cu efecte negative pentru România”, a scris fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu pe pagina sa de Facebook.
În prezent, companiile petroliere plătesc o redevenţă între 3,5% şi 13% din producţie, în funcţie de mărimea zăcământului. Aceste niveluri au fost stabilite în anul 2004, la privatizarea Petrom, fiind valabile timp de 10 ani, respectiv până la finele 2014, când Executivul trebuie să le modifice. Însă, în decembrie 2014, Ponta a argumentat decizia Guvernului de a prelungi actualul sistem de redevenţe petroliere şi nu de a-l schimba pentru mai mulţi bani la buget cu faptul că nu pot fi operate modificări „peste noapte”, deşi Guvernul a început de un an discuţiile pe această temă cu firmele petroliere. Acum fix o lună de zile, şeful Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Gheorghe Duţu, declara că la jumătatea lui august va fi gata o variantă legislativă privind redevenţele. Conform acestuia, noul sistem va cuprinde redevenţele, dar şi un supra-impozit pe profitul realizat de companii din activitatea de
extracţie la petrol şi gaze, precum şi o serie de deduceri pentru investiţiile realizate pe acest segment „Noile redevenţe vor intra în vigoare în ianuarie. La acest proiect de lege se lucrează încă de anul trecut. Operatorii vor taxe mai mici, reprezentanţii statului vor taxe mai mari, trebuie să găsim un echilibru“, a spus şeful ANRM. El a precizat că societăţile care vor face explorări/exploatări la mare adâncime în largul mării, precum şi companiile cărora le vor fi concesionate perimetre epuizate vor beneficia de reduceri ale unor taxe. „Va trebui să facem o delimitare între zăcămintele exploate pe uscat şi cele din largul mării, dar mai ales pe zăcămintele depletate (epuizate, n.r.). Acestea din urmă sunt zăcăminte care necesită costuri mai mari raportat la cantitatea de produs petrolier extras. Aceste activităţi ar trebui stimulate prin pârghii fiscale, de exemplu prin deduceri pentru investiţii.
Vorbim de reducerea unor taxe în funcţie de calitatea zăcământului. Pentru că altfel ele nu devin tentante pentru operatori. Perimetrele au potenţial, dar costurile de extracţie sunt relativ mari. În ceea ce priveşte perimetrele la mare adâncime, în largul mării, la acestea se lucrează cu tehnologie sofisticată, lucrul este foarte greu. Şi distanţele faţă de ţărm sunt mari, avem de exemplu perimetrul Neptun care se află la 170 km de ţărm“, a precizat Duţu.
La sfârşitul lunii mai, Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, anunţa că Guvernul va trimite Parlamentului, în luna septembrie, un proiect de lege privind redevenţele în sectorul petrolului şi gazelor, care va include şi un impozit pe profitul din exploatare şi deduceri pentru investiţii. „Intenţionăm ca veniturile colectate prin noul sistem să fie cel puţin la nivelul celor actuale. Proiectul va fi trimis Parlamentului în septembrie, când parlamentarii se vor întoarce din vacanţa de vară”, a spus Manolescu.
Statul român a colectat anul trecut redevenţe în valoare de 1,34 de miliarde de lei (302 milioane de euro), cu 10% mai mult decât în 2013, creşterea fiind susţinută mai ales de scumpirea producţiei interne de gaze naturale ca urmare a aplicării calendarului de liberalizare. Cea mai mare parte a sumelor colectate de stat sub formă de redevenţe vine din producţia de petrol şi gaze, cei mai importanţi plătitori fiind Petrom şi Romgaz. Redevenţele petroliere se calculează ca procent din valoarea producţiei astfel că valoarea acestora este dependentă de evoluţia preţului la petrol şi gaze.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.