A cooperat NATO cu un criminal de război în Kosovo?

Tribunalul Special pentru Kosovo de la Haga l-a condamnat miercuri pe fostul președinte kosovar Hashim Thaci la 25 de ani de închisoare. Completul de trei a fost format din judecători din SUA, Germania și Elveția, relatează Associated Press.

Potrivit motivării, Thaci a fost implicat personal în unele dintre crime și a știut despre altele, fără să le prevină, ancheteze sau sancționeze. În peste 300 de cazuri, instanța a confirmat acuzația de tortură, iar în 96 – cea de crimă. Judecătorii au subliniat că obiectivul independenței Kosovo nu era ilegal, ci metodele folosite pentru atingerea lui. Instanța a respins și apărarea potrivit căreia crimele au fost acte individuale de răzbunare într-un context haotic. Acuzațiile  elvețianului Dick Marty nu au făcut parte din proces. Marty susținea că Thaci ar fi condus o grupare care preleva organe de la prizonieri sârbi și le vindea pe piața neagră. Dick Marty, politician și jurist elvețian, a fost raportorul special al Consiliului Europei care a acuzat că România a făcut parte din circuitele închisorilor secrete CIA, în anii 2000.

Brutalitatea din lagărele UCK

Instanța a descris brutalitatea tratamentului aplicat prizonierilor în 1998-1999, în lagărele Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK), cofondată de Thaçi. Victimele au fost bătute, mutilate și torturate, unele murind, iar supraviețuitorii rămânând cu probleme fizice și psihice pe viață. Ca circumstanțe atenuante, judecătorii au reținut sprijinul lui Thaçi pentru tribunal și predarea sa voluntară. Procurorii ceruseră pedeapsa maximă, de 45 de ani de închisoare.

De la „Șarpele” UCK, la președintele Kosovo

Hashim Thaçi, născut în 1968, a fost activ politic de tânăr. La începutul anilor ’90 a trăit ca refugiat în Elveția, unde a studiat științe politice la Universitatea din Zürich. La mijlocul anilor ’90 a fost unul dintre fondatorii UÇK/KLA, având numele de cod „Șarpele”, iar din august 1998 a devenit liderul politic al organizației. În 1999, Thaçi a acceptat dezarmarea și demobilizarea KLA, după intervenția NATO în Kosovo. După război a fondat Partidul Democrat din Kosovo (PDK) și a devenit unul dintre principalii interlocutori ai Occidentului în regiune. A fost prim-ministru al Kosovo între 2008 și 2014 și președinte între 2016 și 2020.

Relația cu NATO și acuzațiile împotriva lui Thaci

Potrivit The Guardian, în timpul războiului din Kosovo, Hashim Thaci a devenit unul dintre principalii lideri ai KLA și un interlocutor al NATO. Comandanții KLA furnizau NATO informații despre ținte în timpul campaniei de bombardamente. Ulterior, SUA și celelalte puteri NATO au ajuns să considere KLA și pe Thaçi parteneri în reconstrucția Kosovo. Acordul semnat de Thaçi cu NATO prevedea dezarmarea KLA și transformarea sa într-o forță de poliție civilă. Lăsa deschisă posibilitatea unei viitoare forțe de apărare. În același timp, comandanți KLA și diplomați occidentali l-au acuzat pe Thaçi că ar fi coordonat epurări interne, arestări și asasinate ale unor rivali. Reprezentantul lui Thaçi a negat acuzațiile, afirmând că acestea sunt neadevărate.

Madeleine Albright și îmblânzirea lui Thaci

Madeleine Albright, secretar de Stat al SUA in timpul războiului din Kosovo, îl descria pe Hashim Thaci drept un tânăr luptător KLA pe care SUA l-au încurajat să devină „Gerry Adams al acestei operațiuni”, promovând o componentă pașnică a KLA. Gerry Adams a transformat lupta militară a Sinn Fein în Irlanda de nord într-un proces politic cu Londra. Potrivit relatării lui Albright, Thaci s-a declarat dispus să urmeze indicațiile SUA și să susțină încetarea violențelor și autonomia Kosovo, dar nu și independența.

Demisia și procesul de la Haga

După confirmarea acuzațiilor privind crime de război, Hashim Thaci a demisionat și s-a predat Tribunalului de la Haga. Acuzațiile de la Haga au fost formulate în 2020, când Thaci era președintele Kosovo, ales in 2016. Procurorii l-au acuzat pe el și pe alți trei foști lideri KLA de crime de război și împotriva umanității, inclusiv tortură, răpiri, arestări arbitrare, detenții ilegale și crime. În proces au fost audiați 273 de martori, iar procurorii au cerut câte 45 de ani de închisoare pentru fiecare inculpat.