În 1944, când trupele sovietice se pregăteau să ocupe România, a avut loc Operațiunea Tismana de ascundere a tezaurului României într-o grotă din apropierea mănăstirii din Oltenia. Prin această operațiune s-a evitat repetarea greșelii din Primul război mondial când tezaurul României a fost trimis la Moscova și acolo a rămas. Au fost salvate 190,3 tone de aur românesc și 2,7 tone de aur polonez. Astăzi, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a inaugurat la Tismana Muzeul Tezaurului BNR.
”Inaugurarea acestui muzeu special de la Mănăstirea Tismana, care se adaugă patrimoniului Băncii Naţionale, este un eveniment menit să construiască un moment important din istoria neamului românesc. Totul a însemnat salvarea a 190,3 tone de aur românesc şi, totodată, a 2,7 tone de aur polonez, rămase în ţară şi încredinţate aproape fără niciun document, pe încredere, Băncii Naţionale a României. Despre importanţa acestui muzeu am mai vorbit acum câţiva ani, în 2013, pe 22 august. De atunci şi până astăzi, cercetătorii noştri de la Banca Naţională şi-au continuat căutările, au studiat documente din arhiva BNR şi suntem azi în măsură să vă prezentăm date noi, care ne ajută să reconstituim un traseu credibil al evenimentelor (…)”, a spus Isărescu.
Conform guvernatorului, momentul Tismana ar putea ”să ne lecuiască de delăsare”, o lecţie conjugată din care se poate trage o concluzie simplă: ”uite că se poate şi în momente dificile”. ”Se poate cu instituţii puternice şi credibile, care pot să conlucreze. Prejudecata că la noi nu se poate va fi cel puţin pusă sub semnul întrebării. Cred că efortul pentru a deschide acest muzeu îşi va arăta toate meritele”, a spus oficialul BNR. Isărescu susține că în decursul ultimilor 50 de ani nu s-a vorbit aproape deloc despre evenimentele din perioada 1944 – 1947, iar la ora actuală munca cercetătorilor continuă. ”Operaţiunea (de ascundere a aurului – n. r.) a fost strict secretă, iar reconstituirea nu a fost uşoară. După mai bine de 50 de ani, când aproape că nu s-a vorbit mai deloc despre evenimentele de atunci, dintre 1944 – 1947, de la Tismana, putem spune că azi avem o datorie de onoare. Cercetarea subiectului nu este încheiată, iar munca în arhiva şi în afara arhivelor BNR va continua şi materialul documentar va fi îmbunătăţit. Noi dispunem acum de un material documentar”, a mai spus oficialul. Guvernatorul BNR a susţinut, de asemenea, că atitudinea românilor de a salva aurul a făcut ca tezaurul să nu devină pradă de război pentru ruşi. ”Operaţiunea secretă Neptun s-a încheiat cu succes, a revenit la Bucureşti, dar, din păcate, a rămas acolo doar câţiva ani. Dacă armata sovietică, intrând în Bucureşti pe 23 august, captura aurul, până la încheierea armistiţiului din 1944 putea fi considerat pradă de război. De ce nu au forţat ruşii lucrurile atunci? Un prim răspuns ar fi acela că gestul românilor de a pune la adăpost aurul a dat dovadă că aveau capacitatea de a riposta. Un alt răspuns ar fi legat de comportamentul lui Stalin care considera ţările din estul Europei va fiind aliate. Inaugurând Muzeul Tezaurului de la Tismana, oferim generaţiilor viitoare o pagină de istorie a unei operaţiuni riscante”, a menţionat oficialul BNR.
Investiția în amenajarea muzeului de la Tismana a fost de aproape 2 milioane de euro și a fost demarată în urmă cu trei ani. Valorile depozitate în grotă au fost: “Monezi: 1641 casete în greutate brută de 82.742,560 kg, din care 67.575,60258 kg aur; Lingouri tip internaţional: 1372 casete în greutate brută de 73.495,575 kg, din care 67.761,31306 kg aur; Lingouri tip standard: 1022 casete în greutate brută de 56.007,170 kg, din care 54.337,07480 kg aur. Total general: 4035 casete în greutate brută de 212.245,305 kg, din care 189.673,99044 kg aur. Aur polonez în păstrare: 51 casete, în greutate brută de 3.057,450 kg.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.