Acvatica oficială cea trandafirie liberală și socialistă – SF Politic

Mataloman, profetul din Gamboa, avea peste o mie de ani şi reprezentase ghilda zăpezilor la negocierile de pace din Matapahapamar, odată încheiate primele războaiele semantice puse la cale de acvatica oficială cea trandafirie liberală și socialistă şi custodele marilor expoziţii de sculpturi în gheaţă din Bankusai, Tokyo şi Gogaiawa.

Arhivarii din Adavilla Villada îl descriu pe Mataloman, profetul din Gamboa, cu multă acurateţe dând desluşiri şi asupra caracterului său ferm şi asupra inteligenţei sale ieşite din comun precum şi asupra miraculoaselor sale însuşiri. Se spune că i-ar fi plăcut foarte mult vinurile din însoritele insule Kamtai şi carnea de bibaresă înăbuşită şi stropită din belşug cu sos de migole peste care se presară fulgi de nea din belşug. Artă, nu glumă!

În nopţile cu lună plină, Mataloman, profetul din Gamboa, ar fi putut într-adevăr levita pe deasupra coşurilor de fum aducând copiilor daruri nepreţuite iar în zilele ceţoase se spune că ar fi putut tunela universul plin de universuri trecând dincolo de cortina înstelată şi transformându-se într-o fiinţă fabuloasă cu o mie de dimensiuni sau într-un brad uriaş, pe deplin fractalizat spre bucuria copiilor și savanților din întreaga lume.

Gingullo Baloas s-a plimbat o vreme prin San Gastrobal lăsând în urma lui nori de nea şi rememorând bătălii şi conspirații şi convingându-se cu proprii lui ochi că oamenii din București erau aceiaşi din 1487. Purtau vestitele blănuri de Maceatka, beau vin de Molera şi se dădeau pe patine şi jucau jocuri de iarnă cu o minge din piele de ţigher care ţopăia caraghioasă printre troiene de mai mare dragul. Templierii din Arkona i-au desluşit aceasta la o halbă de bere dar Gingullo Baloas nu le-a dat crezare pentru că nu-şi putea imagina că nemurirea fusese descoperită cu mult înainte de anul 1269 când fuseseră găsite marile vase stelare de la Tamaroban pe care Mataloman, profetul din Gamboa, le adusese cu mare greutate de dincolo de orizontul vizibil.

Paginile cărţilor şi înscrisurile aveau patina vremii şi fuseseră citite de îndrăzneţii din Haloha, de tainuitorii din Massala, de zburdalnicii din Kontaraoeea şi de Yusuf din Quaribo care se vânzoliseră timp de câteva sute de ani prin biblioteca din San Gastrobal, precum şi de oamenii de zăpadă din Matapahapamar. Oamenii de zăpadă pregăteau o conspiraţie de mari proporţii pentru că aveau de gând să-l înscăuneze pe Mataloman, profetul din Gamboa, drept împărat al lumii îndată ce Amerila prindea Chignao în cleşte iar Makatanar ocupa vremelnic Bankusai.

Secretarul Gingullo Baloas a citit însemnările din pergamentul virtual al oaspeţilor şi apoi s-a pregătit să afle şi el cutremurătorul adevăr despre soarta lumilor urmărit cu grijă de Pitoşkin prin intermediul unor agenţi secreţi care lucrau pentru împăratul Owagama interesat şi el de secretul nemuririi. Soarele se ridicase de două suliţe pe cer şi nimic nu anunţa straşnică furtuna de zăpadă ce avea să măture cartierele semeţe din San Gastrobal.

Un albatros imperial plană maiestuos stârnind nămeţii uliţelor iar nişte păsărari ridicară un mic teatru de umbre lângă catedrala cavalerilor de sticlă din Kuatoson acolo unde, doar în câteva ceasuri, dulgherii din Gombao aveau să aducă cel mai semeţ brad de crăciun din câţi s-au văzut vreodată în lumile acvatice. Gingullo Baloas şi-a umezit buzele şi şi-a pus ochelarii cu ramă de os de balenă albastră şi a închis uşa cu cheia nevrând să fie deranjat în bibliotecă de vreun vizitator nepoftit. Era un fel de religiozitate în toate mişcările lui, un mod propriu de a folosi aerul care-l cuprindea şi-l pipăia plin de senzualitate.

Semnul schimbării a fost o nevolnică picătură de sânge care i s-a prelins din nasul borcănat. Urechile i s-au crăpat iar pântecele a început să-i tresalte. Gingullo Baloas ştia că în mai puţin de un minut avea să se transforme într-o fiinţă fabuloasă care sosise în lumile acvatice venind tocmai din inima îngheţată a universului plin de universuri. De peste zece ani era locuit dar Gingullo Baloas nu suflase vreo vorbă cuiva temându-se că lumea va râde de el sau, mai rău, că va fi răpit de serviciile secrete din inima nordicelor şi că va fi supus unor experimente ştiinţifice îngrozitoare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

1 Comentariu

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.