AEI: Rezervele pentru 90 de zile nu garantează carburanți la pompă timp de trei luni

România are legal stocuri petroliere de urgență pentru aproximativ 90 de zile, însă numai jumătate s-ar afla în țară. În plus, o mare parte a rezervei este formată din țiței, care trebuie rafinat înainte de a ajunge la consumatori. O analiză AEI arată că, într-o criză severă, disponibilitatea motorinei ar depinde de rafinării, porturi și transport.

Analiza AEI pornește de la un scenariu puțin probabil. Importurile de țiței din Kazahstan ar fi întrerupte timp de șase luni, fără să fie găsite rapid surse alternative. Simularea presupune că importurile existente din alte state continuă, dar nu sunt suplimentate. Totodată, tranzitul și exporturile de produse petroliere sunt menținute.

Autorii atrag atenția că un stoc legal pentru 90 de zile nu înseamnă că benzinăriile pot funcționa normal trei luni. Carburanții trebuie eliberați, transportați, rafinați și distribuiți în întreaga țară.

Aproape jumătate din rezerve se află în alte state UE

Conform datelor AEI, România ar avea aproximativ 2,038 milioane de tone de stocuri de urgență. Dintre acestea, circa 1,081 milioane de tone sunt reprezentate de țiței și alte materii prime pentru rafinării. Alte 957.000 de tone sunt produse de petroliere finite și semifinite.

În categoria produselor petroliere se aflau aproximativ 511.000 de tone de motorină, 279.000 de tone de păcură și 158.000 de tone de benzină. Stocul de kerosen era estimat la circa 9.000 de tone.

Ministerul Energiei a afirmat, în martie 2026, că rezervele aflate în România acoperă aproximativ 45 de zile. Alte 45 de zile sunt asigurate prin stocuri delegate în afara țării. Aplicând această împărțire la volumul total, aproximativ 1,02 milioane de tone s-ar afla fizic în România. O cantitate similară ar fi păstrată în alte state ale UE.

AEI subliniază că stocurile din străinătate nu sunt fictive. Legislația europeană impune ca volumele raportate să existe fizic și să fie accesibile. Pentru consumatorii români, însă, acestea nu sunt echivalente cu motorina aflată deja într-un depozit local. Produsele trebuie eliberate, încărcate și transportate în România. Aducerea lor depinde de nave, porturi, asigurări și rutele maritime. După sosirea la Constanța, carburanții trebuie distribuiți cu trenuri și autocisterne. Într-o criză care afectează simultan mai multe țări europene, fiecare etapă poate produce întârzieri.

Pe lângă rezervele de urgență, România ar avea aproximativ 394.000 de tone de stocuri comerciale. AEI estimează că numai în jur de 300.000 de tone ar putea fi mobilizate efectiv. Restul cantității este necesar pentru funcționarea rafinăriilor și a depozitelor. Aici intră produsele din conducte, fundurile de rezervor și marfa deja contractată.

Cât ar dura până când carburanții ajung în benzinării

Produsele finite aflate deja în depozitele din România ar putea ajunge la pompă în două până la șapte zile. Dacă sunt depozitate în porturi sau în rafinării, termenul poate ajunge la zece zile. Situația este diferită pentru țiței. Acesta trebuie transportat la rafinărie, procesat, analizat și transformat în produse finite.

În condiții normale, întregul proces poate dura între șapte și 15 zile. Dacă o rafinărie și-a redus activitatea sau s-a oprit, termenul poate crește până la 25 de zile.

Produsele finite păstrate în străinătate ar putea ajunge în România în cel puțin zece până la 20 de zile. Într-o piață tensionată, perioada poate crește până la 35 de zile. Pentru țițeiul aflat în afara țării, timpul necesar ar putea ajunge la 20-40 de zile.

În primele trei zile ale unei crize ar fi folosite stocurile comerciale existente. Între zilele trei și șapte ar putea fi mobilizate produsele finite din România. Carburanții obținuți din țițeiul aflat în țară ar apărea după aproximativ șapte până la 15 zile. Primele produse din rezervele externe ar putea ajunge după zece până la 20 de zile. Produsele obținute din țițeiul strategic adus din străinătate ar putea deveni disponibile după 20-40 de zile.

AEI avertizează că rezervele externe trebuie mobilizate înainte ca depozitele din România să se apropie de limita critică. În caz contrar, carburanții ar putea ajunge prea târziu pentru a evita golurile de aprovizionare.

Motorina, principala vulnerabilitate

În scenariul optimist, România ar consuma aproximativ 4,63 milioane de tone de produse petroliere în șase luni. Producția internă de țiței și importurile menținute din alte surse ar acoperi cea mai mare parte a necesarului. Din stocurile strategice ar fi folosite aproximativ 513.000 de tone. La finalul perioadei, ar mai rămâne teoretic aproximativ 1,525 milioane de tone de rezerve strategice. AEI avertizează însă că această cifră poate crea o imagine prea optimistă.

Stocurile comerciale mobilizabile ar fi aproape consumate după trei sau patru luni. Fără acest tampon, întârzierile logistice pot produce lipsuri locale și creșteri bruște de prețuri.

În plus, rezerva totală nu este formată exclusiv din motorină. Ea include țiței, benzină, păcură, kerosen și alte produse. România are o dependență ridicată de motorină. Aceasta este folosită de transportatori, agricultori, serviciile de urgență și infrastructurile critice.

În scenariul pesimist realizat de AEI, stocul comercial de motorină s-ar epuiza după aproximativ 40 de zile. Din acel moment, deficitul ar fi acoperit aproape exclusiv din rezerva strategică. Modelul indică apariția unor penurii locale începând cu 1 decembrie 2026. Rezerva operațională de motorină s-ar epuiza în jurul datei de 13 ianuarie 2027.

Aceste rezultate presupun însă că nu sunt aduse cantități alternative importante. De asemenea, exporturile și tranzitul de motorină prin România continuă în scenariul analizat.

Primele probleme ar apărea la stațiile independente și în depozitele aflate la distanță mare de rafinării. Ulterior, ar putea fi limitate livrările pentru flotele comerciale și agricultură.

Într-o etapă severă, statul ar trebui să acorde prioritate serviciilor de urgență, transportului public și infrastructurilor critice. Potrivit simulării, regiunile Nord-Est, Vest și Nord-Vest ar fi cele mai expuse. Aici, distanțele și blocajele feroviare pot întârzia transportul carburanților. Bucureștiul și județul Ilfov ar fi afectate mai târziu, deoarece ar avea prioritate la alimentare. Dobrogea ar beneficia de apropierea de port și de rafinării.

Benzina nu ar intra în penurie în scenariul analizat. Consumul este mai mic, iar producția rămasă ar fi apropiată de necesarul pieței. Nici pentru kerosen nu este estimată o lipsă la nivel național. Situația s-ar putea schimba însă dacă una dintre marile rafinării și-ar reduce puternic activitatea.

AEI arată astfel că România ar putea avea în continuare petrol, benzină și păcură în depozite, dar să se confrunte cu lipsuri de motorină. Analiza precizează că măsurile luate de autorități pot schimba radical rezultatele. Printre acestea se află oprirea exporturilor, reducerea tranzitului și redirecționarea produselor către piața internă. Pot conta și creșterea importurilor de carburanți, reducerea consumului și sprijinul primit prin mecanismele europene.

AEI subliniază că simularea nu reprezintă o prognoză și nu confirmă existența unei crize. Datele sunt rezultate ale unui scenariu de stres bazat pe mai multe ipoteze.