Bugetul UE: deficit democratic și mai multă putere pentru Comisie

Noul model al UE ”bani pentru reforme” riscă să alimenteze populismul și să facă regiunile mai dependente de guverne

Bugetul UE: deficit democratic și mai multă putere pentru Comisie

Vot în Parlamentul European FOTO European Parliament

Noul model al UE ”bani pentru reforme” riscă să alimenteze populismul și să facă regiunile mai dependente de guverne

Propunerea Comisiei Europene pentru bugetul UE pe perioada 2028-2034 (2.000 de miliarde de euro) prevede ca accesul țărilor membre la bani europeni să se facă în funcție de aplicarea unor reforme. Până acum, aceste reforme erau ”recomandate” de Bruxelles. Acum ele ar fi impuse, scrie Politico.eu. Noul model, ”bani cash contra reforme”, care conferă Comisiei o mai mare autoritate, a fost testat prin Facilitatea pentru Refacere si Reziliență, cea a PNRR. În acest din urmă caz, accesul la bani europeni depindea de reforme în domeniul justiției și al pensiilor.

Statul de drept, primul mecanism de condiționare politică a fondurilor UE

Aceasta este lupta pentru noul buget multiannual. Cea mai mare schimbare legată de actualul buget a fost introducerea mecanismului de condiționare politică a fondurilor UE. A fost o măsură fără precedent în UE. Totul a pornit de la situația politică din Polonia și Ungaria, unde guvernele erau acuzate constant de derivă iliberală. În decembrie 2020, liderii Statelor UE au ajuns la un acord, depăşind obiecţiile formulate de Ungaria şi Polonia. Cele două ţări au contestat, fără succes, introducerea mecanismului privind respectarea normelor statului de drept şi au blocat temporar procedura de aprobare a bugetului UE pentru perioada 2021-2027, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, şi a Planului UE de relansare și reziliență economică, în valoare de 750 de miliarde de euro.

Eficiență economică sau ingerință politică?

Propunerea Comisiei pentru noul buget multianual a dus la apariția a două tabere în cursul negocierilor intre guverne. Sunt state foarte conservatoare la nivel fiscal – Olanda și țările nordice – care susțin o asemenea condiționare a accesului la bani europeni. Argumentul este că în acest fel țările mai sărace din UE ar aplica reforme ce le-ar face mai eficiente din punct de vedere economic. Există însă zece state care se opun acestei condiționări. Printre ele sunt și state contributoare nete la bugetul UE, nu doar beneficiare nete – Franța, Italia și Spania.

Ungaria, Malta și Polonia s-au pronunțat împotriva modelului ”bani contra reforme” în cadrul reuniunii ministeriale de pe 22 iulie pentru negocierea bugetului. Criticii susțin că această abordare ar putea crește puterea guvernelor naționale în detrimentul regiunilor și ar putea duce la situația în care UE impune reforme fără sprijin politic. „Nu vrem ca recomandările Comisiei să devină impuneri”, a declarat un diplomat UE care, potrivit Politico.

Reforme forțate prin PNRR

Sub constrângerea PNRR, Italia a realizat în 2021 o reformă pentru accelerarea procedurilor judiciare, condiție pentru accesarea unei părți din fondurile UE. Belgia a aprobat recent o reformă controversată pentru sustenabilitatea sistemului de pensii. În Belgia, reforma va face ca pensiile să scadă, în medie, cu aproape 6%, cel mai afectate fiind pensiile mici (12%), iar riscul de sărăcie pentru pensionari să crească la 6,3%. Comisia consideră mecanismul acestei condiționări de acces la bani UE un succes, deoarece a determinat statele să aplice recomandări ignorate anterior. Criticii reclamă însă întârzieri și lipsă de responsabilitate.

Luxemburg: ”Veți face cea mai bună campanie pentru populism”

Un mare adversar al acestei abordări a executivului URE este guvernul Luxemburgului. ”Dacă banii europeni vor depinde de punerea în aplicare a recomandărilor Semestrului European, veți face cea mai bună campanie pentru populism”, a declarat ministrul de externe al Luxemburgului, Xavier Bettel, în cadrul unei reuniuni ministeriale din luna iunie. Poziția Luxemburgului este ca reformele politicilor sociale trebuie să fie decise prin dezbatere democratică la nivel național. Dacă apare impresia că acestea sunt dictate de la Bruxelles, acest lucru nu consolidează Europa, ci mai degrabă servește intereselor forțelor populiste și eurosceptice.

Semestrul European” este procesul anual prin care Comisia analizează economiile statelor membre și emite recomandări specifice de țară privind bugetele, pensiile, piața muncii, fiscalitatea, administrația publică sau alte reforme structurale. În prezent, aceste recomandări au în principal caracter de orientare politică; prin noul model, ele ar putea deveni practic condiții pentru accesarea fondurilor UE. Reformele controversate ar putea fi asociate și mai ușor decât acum cu Bruxellesul. Dacă o reformă a pensiilor sau a pieței muncii este nepopulară, guvernul ar putea spune că este necesară pentru a primi fonduri europene, iar opoziția ar putea acuza UE că dictează politica internă.

Parlamentul European critică reducerea controlului democratic

Nici Parlamentul Europeannu vede cu ochi buni noul model de acces la fondurile UE. Un studiu comandat de Comisia Locuri de Munca si Afaceri Sociale EMPL evidențiază riscurile propunerii Comisiei pentru bugetul 2028–2034 asupra politicilor sociale și guvernanței bugetului UE. Autorii avertizează că sporirea controlului Comisiei și statelor membre asupra fondurilor prin PNRR ar putea reduce rolul de supraveghere democratică al Parlamentului European. De asemenea, critică eliminarea unui cadru financiar propriu pentru Fonul Social Europan și condiționarea finanțării măsurilor sociale de reforme macroeconomice, în lipsa unei legături directe între acestea.

In plus, guvernul Belgiei a subliniat că modelul propus nu este potrivit pentru structura sa federală, în care regiunile joacă un rol important în gestionarea fondurilor UE, potrivit unor diplomați citați de Politico. Regiunile din întreaga Uniune au avertizat de mult timp că ar putea pierde finanțări din cauza faptului că guvernele nu reușesc să pună în aplicare reformele impuse de UE — deși Comisia a respins aceste temeri, considerându-le exagerate.

Crizele extind puterea Comisiei Europene

Crizele ajuta Comisia Europeană să acumuleze putere. Energia, nu mai este domeniu economic, ci de securitate. Securitatea justifică extinderea competențelor comune UE. Același principiu este aplicat la achiziția comună de vaccinuri sau în politicile de apărare. UE aplică mecanismul de condiționalitate privind statul de drept si extinde efectele juridice ale regulamentelor energetice în sfera financiară. Suspendarea fondurilor, condiționarea împrumuturilor SAFE sunt presiuni juridico-financiare în care respectarea legislației UE devine inseparabilă de accesul la resursele comune.

In ce priveste modelul ”bani pentru reforme” pentru noul buget, Politico scrie ca se așteaptă ca mai mulți lideri să se opună acestui model la următoarele reuniuni la nivel înalt care au ca scop pregătirea terenului pentru un acord final. ”Pare să fi fost un semnal de alarmă”, a declarat unul dintre diplomații citați de Politico.

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.