Afacerile românești, pedepsite pentru insolvență

Mii de companii românești își închid porțile în fiecare an. De multe ori lasă în urma lor datorii mari, care, printr-o reacție în lanț, se răsfrâng asupra altor agenți economici, care rămân și ei păgubiți și trag apoi să își revină. Uneori reușesc, alteori nu. Fie că e vorba despre suspendare, radiere, insolvență, tot mai multe firme se pierd pe drumul spre prosperitate.

În ultimii patru ani au intrat în insolvență peste 100.000 de companii românești, adică o medie de 20.000 de companii pe an, respectiv 16% din totalul firmelor active, și 10% din totalul celor foarte mari. Procentajul este de patru ori mai ridicat decât media din Europa Centrală și de Est, se arată într-un studiu Coface România. Aproximativ 3.000 din acestea aveau venituri de peste 1 milion de euro.

Investiții mari cu randament scăzut

Media cifrei de afaceri a primelor 100 de firme care nu și-au mai putut plăti datoriile a fost de 271 miliarde lei. Acestea raportau venituri stabile, jumătate din ele erau chiar în creștere, ceea ce înseamnă că intrarea în incapacitate de plată nu a fost cauzată de evoluția veniturilor.

Circa 60% din companiile intrate în insolvență au fost pe profit. Mai mult, 51% aveau un profit în creștere, contrar opiniei că insolvența se declară de către firmele care înregistrează pierderi.

O cauză pentru care aceste companii au intrat în incapacitate de plată se regăsește în profiturile nesustenabile, acestea fiind afectate de dobânzile mari pe care au trebuit să le plătească băncilor la creditele contractate.

Motivul principal al insolvenței firmelor mari a fost faptul că au alocat bani pentru investiții al căror randament a fost mai mic decât costul finanțării lor, cu atât mai grav cu cât aceste investiții au fost foarte mari și realizate pe termen lung.

În anii de dinaintea intrării în insolvență, firmele au început să aibă datorii tot mai mari la bugetul de stat.

Intrarea în incapacitate de plată

În România se prefigurează tot mai mult problemele legate de creditarea comercială, întrucât 7 din 10 companii nu reușesc să-și plătească la timp furnizorii. În ultimii ani a crescut imposibilitatea de returnare a creditului comercial din cauza incapacității de plată a firmelor. Un termen de plată lung către furnizori avantajează firma pe termen scurt, întrucât dispune de lichiditate. Pe de altă parte însă, poate fi și nociv dacă scad veniturile, pentru că facturile mai vechi ajung la scadență și nu mai pot fi onorate.

Durata de colectare a creanțelor aproape s-a dublat în ultimii 10 ani, de la 60 de zile în 2007 la 118 zile în 2016. Intrarea unei firme în insolvență provoacă pierderi mari partenerilor de afaceri.

Investiţiile neprofitabile – unul dintre principalele motive ale numeroaselor falimente

Insolvența firmelor mari poate fi dezastruoasă

Cu cât o companie este mai mare și are un aport mai ridicat la PIB, cu atât intrarea acesteia în insolvență poate avea efecte negative mai mari, ducând chiar la destabilizarea întregului sector de afaceri.

Pe de altă parte, o companie mare suportă mai bine fluctuațiile de pe piața de business. „Pentru companiile mari este mai uşor să supravieţuiască schimbărilor legislative. Costul ridicat al forţei de muncă şi instabilitatea fiscală afectează în primul rând firmele mici. De altfel, IMM-urile sunt în general cele mai vulnerabile“, spune analistul Laurian Lungu.

2/3 din veniturile companiilor românești, respectiv 275 miliarde euro, sunt realizate de 1% din firme, după cum arată un studiu al companiei Coface.

Cele mai afectate: construcțiile, energia electrică, textilele

Deși în primele luni ale acestui an s-a înregistrat cel mai mic număr de insolvențe noi, pierderile provocate creditorilor au atins maximul, se arată într-un studiu Coface România. Motivul se găsește în intrarea în insolvență a unor companii mari din sectoarele energiei electrice, construcțiilor și fabricării produselor textile.

Pentru al treilea an consecutiv, fabricile de produse textile înregistrează cel mai mare număr de firme care și-au încetat activitatea. Din cauza creșterii prețului la energia electrică, firmele din domeniu au avut pierderi mari. Și sectorul de construcții a avut de suferit, întrucât productivitatea este scăzută, iar rata ridicată a creditelor bancare neperformante a dus la probleme financiare pentru firme.

Birocrația îngreunează inițiativele private

Pe de altă parte, deși legislația este aceeași în toată România, antreprenorii autohtoni întâmpină probleme legate de eficiența instituțiilor locale și de aplicarea reglementărilor. Cele mai mari obstacole sunt întâmpinate de firme la timpul de eliberare a autorizațiilor pentru racordarea la utilitățile publice, cum ar fi energia electrică, la obținerea autorizațiilor de construcție și la durata proceselor pentru soluționarea litigiilor comerciale, se arată într-un raport al Băncii Mondiale – „Doing Business“.

Autorizațiile de construcție sunt mai greu de obținut în România față de statele UE din cauza aprobărilor numeroase care trebuie eliberate înainte de a obține permisiunea de construcție. Și racordarea la energie electrică necesită un timp mai îndelungat, în medie cu 3 luni mai mult decât în UE. În ceea ce privește soluționarea litigiilor comerciale, în majoritatea orașelor durata este peste media UE, excepție făcând Brașov și Ploiești.

Pentru România, Ungaria și Bulgaria, studiul a analizat cadrul legislativ pentru mediul de afaceri din 20 de orașe din cele 3 țări. În România au fost analizate 9 orașe.

În București, Timișoara, Oradea și Ploiești este mai ușor să se inițieze o afacere, față de Constanța și Craiova.

Procesele de insolvenţă se lungesc ani întregi în instanţe

Economie bazată pe consum

Pericolele din economia românească provin din: creșterea economică bazată pe consum, și nu pe producție, legislația incertă, măsurile fiscale care provoacă risc de inflație și deficite comerciale externe, creditarea scăzută a companiilor, creșterea prețurilor activelor imobiliare, scăderea încrederii investitorilor în piețele emergente, după cum se arată în Raportul de Stabilitate Financiară al BNR din luna mai.

Pe plan internațional riscurile provin din practicarea din ce în ce mai intensă a politicilor protecționiste care duc la stagnarea comerțului internațional, incertitudinile economiei globale, nesiguranța creată de Brexit și întregul proces de ieșire a Marii Britanii din UE, problemele financiare ale băncilor europene, alegerile din Germania din toamna acestui an.

Soluții pentru evitarea insolvenței

Studiile efectuate de diverse companii au constatat astfel că antreprenorii români nu sunt, din păcate, pregătiți suficient pentru a susține și dezvolta o afacere. Mulți sunt mai preocupați de câștiguri mari pe termen scurt, lipsindu-le astfel viziunea pe o perioadă îndelungată. Alții fac investiții mari în lipsa unor studii de impact, cu o rentabilitate scăzută și, mai mult, care îi aduc în incapacitatea de a le susține. Ajung astfel să se îndatoreze, să intre în incapacitate de plată și să provoace pierderi și partenerilor de afaceri. Motivul principal s-ar afla, în principal, în lipsa unei educații și a unei discipline financiare.

Analiștii încearcă să găsească soluții și spun că ar exista mai multe căi de redresare a companiilor aflate în pragul insolvenței. Una dintre ele ar fi reducerea cheltuielilor prin externalizarea serviciilor conexe, care nu au legătură cu activitatea de bază. Strategiile de marketing ar fi o altă soluție pentru creșterea activității firmei, prin mărirea portofoliului de clienți și diversificarea piețelor de desfacere și a produselor.

„Doar cei mai puternici au supravieţuit, dar majoritatea au ieşit mai şifonaţi din turbulenţele ultimilor 6-8 ani. În momentul de faţă firmele româneşti sunt mai îndatorate, înregistrează un capital de lucru negativ, expuneri comerciale de două ori mai mari şi au o capacitate de autofinanţare mult mai fragilă. Companiile ar trebui să rămână mai flexibile, prin externalizarea serviciilor sau funcţiilor care nu ţin de activitatea lor de bază. De asemenea, riscul fundamental este dublat de un risc sistemic în creştere, deoarece companiile sunt mult mai interconectate prin dublarea creditului comercial“, a declarat Iancu Guda, Services Director Coface România.

Ce spun programele de guvernare

Cu programul de guvernare pentru perioada 2017-2020, PSD a câștigat alegerile parlamentare din decembrie 2016. În ianuarie 2017 a fost validat de către Parlament. Un proiect populist care a încercat să satisfacă pe toată lumea. De la mediul de afaceri, antreprenori și salariați până la bugetari și pensionari. Acesta a eșuat însă rapid, după numai şase luni, și a creat multe nemulțumiri.

Varianta Tudose

Nerealizarea obiectivelor din primul program de guvernare a dus la căderea guvernului și la conceperea pe hârtie a celei de-a doua variante.

Impozitul pe cifra de afaceri, abandonat: „Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 1 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea două sau trei trepte de impozitare.“

„Una din trei companii care activează în România este expusă riscului de a intra în insolvență din cauza noilor măsuri fiscale privind impozitarea tuturor firmelor în funcție de venit“, se arată într-un studiu al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România – AAFBR.

La impozitul pe cifra de afaceri s-a renunțat zilele trecute, după ce ideea aplicării acestuia a stârnit neîncredere și panică în rândul antreprenorilor români și străini.

Taxa de solidaritate afectează angajații productivi: „Vom introduce contribuția de solidaritate începând cu 1 ianuarie 2018.“ Se preconizează că va fi o lovitură dată angajaților cu venituri mari. „Riscăm să existe o demotivare și companiile pot încerca să găsească alte variante de plată, ca să nu existe această suprataxare“, este de părere Corina Diaconu, specialist în resurse umane.

Impozit pe venitul global – costuri mari: „Începând cu 2018, vom reintroduce impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice.“ Impozit care a mai existat în trecut; se estimează că va duce la costuri mari de conformare a contribuabililor și de administrare ale statului, iar eficiența fiscală nu va crește.

Antreprenori penalizați pentru insolvență: „Vom modifica legea insolvenţei cel târziu până la 1 noiembrie 2017, astfel încât o firmă să nu poată rămâne în faliment mai mult de 2 ani sau dacă nu-și respectă planul de conformare pe o perioadă mai mare de 6 luni. Legea 31/1990 o vom modifica astfel încât o persoană să nu mai poată înființa o societate un anumit număr de ani după două insolvenţe.“

Prevederea se opune conceptului european de acordare a celei de-a doua șanse, prin care antreprenorii sunt încurajați să se refacă după un faliment.

TVA – cont separat, alte cheltuieli: De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism îmbunătățit de colectare a TVA (split payment), pe modelul utilizat de Italia, care reduce cvasitotal evaziunea la TVA declarată și neplătită în prezent.“ Firmele vor fi obligate de la 1 septembrie să creeze un cont separat pentru plata TVA, ceea ce înseamnă costuri suplimentare și un impact semnificativ asupra lichidităților, mai ales pentru companiile mari.

După șase luni de guvernare PSD

Cifrele de la sfârșitul primului trimestru arată creșterea deficitului bugetar, absența investițiilor străine și românești, fonduri europene inexistente.

Pozitiv

În cele ţase luni de guvernare, economia a crescut cu 5,6% în primul trimestru al anului, înregistrând cel mai mare avânt din UE. TVA a scăzut de la 20% la 19%. Angajările și-au menținut creșterea de anul trecut, în 2016 fiind cu 160.000 mai mulți salariați. Investițiile străine au ajuns în primele patru luni la 1,3 miliarde euro, cu 49% mai mult față de 2016.

Negativ

Absorbția fondurilor europene lasă mult de dorit. În primele trei luni ale anului au intrat în țară doar 4 milioane euro. Cauza se află în lipsa acreditării agențiilor de management. Proiectul cotei progresive de impozitare a debusolat mediul de afaceri din cauza lipsei unui studiu de impact care să demonstreze fiabilitatea acestuia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Giulia Anghel 56 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.