„Agentul” secret care ne reprezintă

Despre prim-ministrul Mihai Tudose se spune că ar fi omul serviciilor secrete. Dar şi despre ceilalţi prim-miniştri au existat aceleaşi bănuieli nobile. Într-un stat de drept, nu de drepţi, această problemă ar fi rezolvată cu prăbuşirea unei întregi clase politice. Aşa pur şi simplu, pe nepusă masă. Nu că apartenenţa cuiva la servicii este incriminabilă, însă chestiunea este alta. Nu persoana este subiectul, ci serviciile. Un guvern aflat sub coordonarea serviciilor secrete ar fi o mişcare regretabilă. Preşedintele Iohannis, el însuşi bănuit a fi omul serviciilor, agreează unele nominalizări cu orizont interogativ. Avem un consens reprobabil, un veritabil blocaj la vârful statului democratic, şi chiar dacă nu ar fi adevărate aceste zvonuri. Cum nici serviciile nu mai sunt ce au fost, la fel şi oamenii politici. Afacerile au luat minţile multor oameni politici, chiar unora de bună calitate cândva, intrând în tot felul de combinaţii.

Dacă prim-ministrul ar fi ofiţer acoperit, nobila sa misiune în slujba ţării ar deveni o ruşine şi ar trebui făcută publică. Conflictul de interese din societatea românească este atât de extins încât implicarea serviciilor secrete în treburile curente, indiferent de nivelul vizat, seamănă cu o lovitură de stat. Nu interesul naţional propulsează un ofiţer acoperit în zona politică, ci corupţia instituţionalizată. Lupta împotriva acesteia dă semne că nu prea există decât în declaraţii festive, iar motivele eşecului sunt oferite la vedere. Serviciile secrete amestecate în politică îşi pierd statutul, îşi construiesc suport pentru anarhie şi chiar dacă deţin puterea, cum pare a fi situaţia din România, riscă să fie vinovatul principal de grava situaţie internă.

Eticheta de ofiţer acoperit nu este mai puţin gravă în contextul politic decât aceea de securist în regimul totalitar şi post-totalitar. Există o rezonanţă justificată care va trebui depaşită doar prin reforma acestora validată public. Supoziţia că structurile publice au fost ocupate de oamenii serviciilor poate fi cauza blocajului vieţii politice, a perturbării presei şi acţionariatului acesteia, cât şi expandarea clientelară a structurilor statului. Securitatea din comunism a fost mult prea uşor asimilată unei instituţii de siguranţă publică. Statul comunist a fost unul terorist, manifestat ca atare, în primul rând, asupra propriilor cetăţeni. Reforma Securităţii s-a făcut prin colaboratori ai acesteia, iar democraţii implicaţi aveau vechi relaţii cu tenebroasa instituţie, printr-o ocultă operaţiune de dobândire a statutului democratic.

Avem nevoie de servicii secrete performante, însă sub controlul absolut al societăţii şi al justiţiei, dacă vrem să fim o ţară liberă cu un viitor acceptabil. Este într-atât de sensibilă prezenţa unor persoane chiar civile în structuri politice sau ale administraţiei publice, care s-au aflat în fruntea serviciilor, încât a ofiţerilor acoperiţi capătă dimensiunile infracţiunii. Lista destul de lungă şi trecută la secret a foştilor ofiţeri acoperiţi ai fostei Securităţi, unii cu dublă apartenenţă ca sarcină de serviciu, se vede transferată unei strategii care numai patriotică nu poate fi. Acest mixt de colaboraţionism reprezintă tot ce este mai detestabil în viaţa publică şi privată. Promovarea pe care o asigură colaborarea secretă va trebui stopată prin lege.

Dacă ar fi adevărat că preşedintele şi premierul sunt ofiţeri acoperiţi, statul totalitar poate fi declarat şi denunţat ca un pericol chiar de către serviciile secrete. Însă cum apartenenţa la structuri oculte a ajuns să acapareze justiţia, politica şi majoritatea mediilor, nu este deloc greşit să vorbim de un stat paralel aducând imense deservicii cetăţenilor. „Agentul” Tudose reprezintă un nume generic în sfera supoziţiilor necesare. Serviciile secrete care vor să deţină controlul politic, aşa cum se întâmplă acum, au uitat de mult că România este un stat al cetăţenilor, ceea ce le anulează legitimitatea. Din păcate, cei care ar fi avut obligaţia să afirme acest lucru şi-au primit gradul pentru merite împotriva democraţiei.

Recomanda
Ioan Vieru 215 Articole
Author

3 Comentarii

  1. SA AIBA FONCTII NALTE, GRADE, RUBEDENII, AMANTLAC, FANARIOTISM, SI SA CEARA PRIMUL LUSTRATIEEEEEEEEEEEEEE

Comentariile sunt închise.