Aia cu arbitrii

Cam la asta se rezumă veştile importante legate de fotbalul românesc: a mai fost arestat unu’. Ba un patron şmenar, ba un preşedinte asemenea, ba vreun jucător implicat într-o reţea de hoţi de maşini. Sau marea gazoneală cu smocuri.

Ştirea acestui sfârşit de săptămână vine tot din zona asta. A fost arestat unu’, Avram, şeful arbitrilor. Motivaţia parchetului ar fi că Avram ăsta numea arbitrii la înţelegere cu anumiţi şefi de cluburi, care, contra şpagă, obţineau pentru meciurile echipelor lor exact arbitrii pe care şi-i doreau. Bun. Pricep. Deci preşedinţii de cluburi dădeau şpagă, nea Avram (sau cum îl cheamă pe ăla) o încasa şi delega arbitrii doriţi. Deci asta e povestea? Şi pentru asta e arestat Avram? Şi cu asta s-a epilat corupţia din fotbal?

Ia haideţi să vedem unde e o problemă de logică aici. Deci eu, preşedinte de club, mă  duc la şpăgarul de Avram şi îi ung bine cartilagiile cu euroi. Pentru că m-am comportat frumos şi valutar, Avram mă întreabă ce arbitru vreau. Un fel de “ţară, ţară, vrem ostaşi! -Pe cine?” . Şi acum eu îi zic lu’ Avram: păi să mi-l pui să arbitreze pe Sile Cortizon. Şi Avram, băiat bun, fix pe Sile Cortizon mi-l pune arbitru. Iar pentru asta Avram, pe bună dreptate, intră la bulău.

Buuun. Acum nu e nimeni, da’  chiar nimeni, curios, pe acolo, pe la parchet, să afle de ce tocmai pe Sile l-am vrut eu arbitru? O fi pentru că e fan S.F.? Pentru că fumează fără filtru? Pentru că e vegetarian sau pentru că lucrează macrame-uri mişto? Nu cumva l-am dorit eu pe Cortizon fix pentru că ăsta e o panaramă coruptă care pentru un plic şi o curvă fluieră ca locomotiva în triaj? Aud?

Aşa că arestarea asta ori e începutul unei serii de zeci, sute de arestări, ori e mare labă. Am zis!

http://moshemordechai.wordpress.com/