Șantierele de autostradă din zona Transilvaniei se confruntă de câteva luni cu diverse obstacole precum anumite peşteri, urme de urs, şerpi, reptile, stupine sau plantaţii de paulownia. Una dintre cele mai problematice situaţii se găseşte în zona deluroasă a autostrăzii Lugoj-Deva, cuprinsă între Coşava (judeţul Timiş) şi Holdea (judeţul Hunedoara), acolo unde autorităţile au prevăzut două tuneluri de subtraversare pentru urşi. Investiţia a umflat factura autostrăzii şi din această pricină cu aproximativ o lună în urmă ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat că va încerca să-i convingă pe oficialii Comisiei Europene că soluţia tunelurilor este prea scumpă şi să-i determine să accepte soluţia excavării, absolut respinsă de organizaţiile de mediu. Mergând pe traseu, Cuc şi-a revizuit părerea şi a spus că porţiunea care cuprinde tuneluri şi viaducte va fi scoasă din contractul cu italienii de la Salini Impregilo (constructorii lotului 2, Traian – Vuia – Holdea) şi licitată separat. Ministrul a fost completat de directorul Companiei de Autostrăzi (CNAIR), Ştefan Ioniţă: „Soluţia acolo este de tunel – viaduct – tunel: 300 de metri, alţi 300 de metri, respectiv 1,3 kilometri. Costurile sunt estimate undeva la 180 de milioane de euro. Cred că în această toamnă putem avea un constructor desemnat dacă toate procedurile de licitaţie merg ca la carte. Este vorba despre secţiunea E a lotului, care, evident, nu va fi gata în acest an, dar va fi gata secţiunea D”.
Tot pe autostrada Lugoj-Deva, dar pe lotul 4, şantierul a fost ţinut în loc de peşteri cu lilieci incluse în situl Natura 2000. Ca şi în primul caz, costurile ar fi crescut pentru că secţiunea respectivă ar fi trebuit relicitată, pentru protejarea siturilor. „Costurile pe kilometrul de autostradă sunt date în urma elaborării studiilor de fezabilitate. Acestea generează costul pe kilometru, dar dacă avem situri arheologice pe traseu, avem alte costuri. Deja avem o suplimentare a costurilor pentru un lot de autostradă, este secţia E din lotul 2 Lugoj-Deva, unde trebuie să construim suplimentar viaducte pentru mamifere mari, valoarea proiectului crescând cu 180 de milioane de euro”, a spus ministrul Cuc la TVR1. Acesta a declarat că a vrut să vadă cu ochii lui cum arată peşterile şi a mers la faţa locului şi a rămas surprins de ce a găsit. „M-am dus şi eu să văd pe Lugoj-Deva, lotul 4, peştera cu lilieci. Mă aşteptam într-adevăr la o peşteră, dar am găsit… o scorbură. Nu vreau să se înţeleagă că nu vreau să protejez mediul, dar mi se pare un pic deplasat să blocăm un obiectiv de infrastructură major, o autostradă în România şi să nu găsim o soluţie… Acesta este unul dintre motive pentru care costurile pentru construcţia de autostrăzi cresc exponenţial”, a declarat Cuc. Acesta a adăugat că nu a găsit niciun liliac în peştera „scorbură”. „Nu am găsit niciun liliac”. „În momentul în care s-au identificat siturile Natura 2000 în România şi s-au amplasat pe diverse zone nu a fost consultată şi CNAIR şi astfel ne-am trezit cu diverse situri pe diverse tronsoane de autostrăzi. În momentul de faţă, reluăm procedura de revizuire de acord de mediu, pentru că trebuie relocat sau ocolit ceea ce e în zonă, conform normelor de mediu şi astfel ajungem la creşterea preţului pe autostradă. Cred că vinovaţii sunt cei care au introdus aceste situri fără să se consulte cu cei din CNAIR, să vadă pe unde trec obiectivele majore de investiţii, astfel încât să putem devia într-un fel sau altul traseul obiectivului respectiv, să nu ne trezim cu o peşteră. Vizavi de viaductele pentru mamifere mari, am vorbit cu oamenii din zonă, şi ei spuneau că nu au mamifere mari în acea zonă. Au fost două metode de abordare pe acest proiect, cel puţin pe lotul 2, fie să mergem mai departe cu proiectul, iar cea de-a doua scoaterea şi relicitarea separată a acelui tronson. Am mers pe această variantă pentru că, altfel, riscam sancţiuni din partea UE şi pierderea fondurilor”, a explicat oficialul Guvernului.
Construcţia nodului între A10, A3 şi DN1 de la Strejăriş este îngreunată de lipsa expropierii plantaţiei de paulownia care se află fix pe breteaua A10-A3 din nodul Turda. În plus, susţin reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură, există în continuare doi stâlpi de înaltă tensiune care trebuei relocaţi. „Compania austriacă Porr lucrează în continuare bine pe lotul 4 al autostrăzii A10 Sebeş-Turda, între nod Decea şi nod Turda (unul dintre cele mai complexe noduri din România, un „triplu” nod între A10, A3 şi DN1). Din păcate, în acest caz, mobilizarea constructorului nu este suficientă pentru deschiderea în toamna acestui an a lotului. Este nevoie ca autorităţile să rezolve problema Stejeriş (aprobarea soluţiei tehnice pentru lacul Stejeriş), să finalizeze exproprierea plantaţiei de paulownia care se află fix pe breteaua A10-A3 din nodul Turda plus alte câteva detalii. În plus, pe acest lot, din ce am observat noi, există în continuare doi stâlpi LEA (înaltă tensiune) care trebuie relocaţi. Fără deblocarea acestor aspecte critice, nu vom putea să ne bucurăm de acest lot în acest an. Cerem cu insistenţă autorităţilor şi tuturor celor implicaţi în acest proiect să urgenteze rezolvarea problemelor care persistă de foarte mult timp pe acest segment de autostradă! Lotul 4, împreună cu lotul 3, ar degreva de sarcini DN1 între localităţile Decea şi Turda (conexiune cu A3). Acest lucru este încă posibil, însă DOAR dacă problemele semnalate (şi) de noi vor fi rezolvate în timp util”, susţin reprezentanţii Asociaţiei.
Lotul 4 al autostrăzii Sebeş-Turda se întinde de la nodul Decea până la Turda şi are 16,3 kilometri. Segmentul este construit de asocierea Porr Construct SRL, Porr Bau GmbH, iar costul este de 470.004.894 lei fără TVA. Rămân de construit loturile 1 şi 2 care însumează 41,3 kilometri.
Un blocaj a apărut şi pe lotul 1, ce se întinde de la intrarea pe autostradă de la Sebeş până la Pârâul Iovului, la ieşire din Alba Iulia. De lucrări se ocupă Asocierea Impresa Pizzarotti & C SpA – Pomponio Construcţii SRL. Valoarea contractului este de 541.739.137,21 lei (fără TVA). Conform CNAIR acest lot este blocat de stupi de albine. Supărat că a fost expropriat, dar că banii au ajuns din greşeală la un vecin al său, un locuitor al judeţului Alba şi-a lăsat stupii pe traseul viitoarei autostrăzi Sebeş Turda. ”Banii au fost livraţi altcuiva din greşeală, de vină este situaţia încâlcită a terenurilor. Greşeala va fi îndreptată iar stupii şi-i va muta. Nu se poate spune că lucrările la autostradă stau pe loc şi stupii ar fi motivul”, susţine un reprezentant al companiei de drumuri, citat de Digi24.
România are în acest moment 762 de km de autostradă şi ar mai putea adăuga în acest an alţi 90 de km.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.