Alegeri care nu mai contează

Alegerile din Slovacia au fost câștigate de un fost premier forțat să demisioneze la presiunea străzii, în 2018. Până atunci, Robert Fico a jucat rolul unui social-democrat tradițional, membru al Socialiștilor și Democraților Europeni. După momentul 2018, a schimbat strategia și nu a mai mizat pe un discurs european, ci pe unul naționalist, de politician care se consideră persecutat și care vrea să-i facă auziți pe oamenii simpli lipsiți de reprezentarea pe care ar merita-o. S-a reinventat și ca politician profund eurosceptic și anti-NATO, împotriva susținerii Ucrainei.

Câștigătorul alegerilor spune că aceasta a fost voința cetățenilor. Comisarul European pentru ”Valori și Transparență” consideră însă că alegerile au fost un test pentru ”arma de manipulare în masa de milioane de dolari” a Rusiei.

Un sondaj Globsec din 2023 arată că Slovacia și Bulgaria sunt țările NATO cu cea mai negativă opinie despre rolul alianței și al SUA. Jumătate dintre cetățeni consideră că SUA sunt o amenințare la adresa securității țării lor. În Slovacia, sprijinul pentru sancțiuni și pentru imigranții ucraineni este la cele mai scăzute cote din Europa Centrală și de Est.

În sondajul amintit, România se află la polul opus, cel puțin când vine vorba despre încrederea in NATO. Însă un sondaj mai recent al German Marshall Fund (pe câteva state membre NATO, singurele din regiune fiind Polonia și România) arată că românii creditează SUA și China cu același procent când este vorba despre influența viitoare în lume, că România este a doua (după Turcia) care consideră că Rusia are o influență pozitivă la nivel internațional, că Romania este în ultima parte a clasamentului susținerii aderării Ucrainei la NATO și UE și că cei mai mulți români văd China drept un partener, nu un rival.

Cum guvernarea de mare coaliție din ultimii ani are același efect ca și guvernările similare din Germania – confuzia electoratului și favorizarea partidelor care adoptă un ton cât mai distinct – se poate spune că sondajul GMF arată unde este o pâine de mâncat pentru campania ce va urma în România.

Victoria platformei eurosceptice și naționaliste din Slovacia nu a adus majoritatea în Parlament. Pentru guvernare sunt necesare negocieri cu o fosta aripă disidentă a partidului social-democrat, care acum s-a clasat pe locul al treilea și este curtata și de liberalii progresiști. Este nevoie și de sprijinul unui partid socotit de extremă dreapta, care a obținut 5% din voturi.

Mandatul pentru formarea guvernului va fi oferit de un președinte provenit din mediul ONG, susținut de tabăra progresistă.

 

Victoria partidelor eurosceptice și NATO-sceptice este momentul când presa de mainstream publică adevăratele opinii ale jurnaliștilor și formatorilor de opinie occidentali despre țările mici. „De ce alegerile din Slovacia nu contează cu adevărat”, se intitulează un articol publicat de Politico.

”Dacă Slovacia, o țară cu 5,5 milioane de locuitori, contează atât de mult, atunci de ce atât de mulți oameni (inclusiv Silvio Berlusconi și George W. Bush) o confundă cu Slovenia? Faptul că Europa comentează abia cu câteva zile înainte de revenirea lui Fico (un lucru care era evident de luni de zile) spune mult despre relevanța acestei țări.”

”Adevărul este că Slovacia a fost o regiune izolată, fie în Imperiul Habsburgic, fie în Cehoslovacia, în timpul Războiului Rece. Sindromul țării mici a făcut ca forțele externe să fie privite mereu cu neîncredere, fie că a fost vorba despre Austria, Cehia, Polonia, Ungaria, America”. ”Acest sentiment înrădăcinat – exploatat bine de Fico – este caracteristică definitorie a politicii din această țară”.

”Având în vedere cât de dependentă este țara de UE, alegerile nu vor conta prea mult în cele din urmă”. ”PIB-ul este pe ultimele poziții în zona euro, asemănător cu al Croației și Letoniei. Conduce doar la deficitul bugetar, de circa 7%. Promisiunile lui Fico pentru alegători presupun cheltuieli sociale, care depind de finanțarea UE. Orice deviere de la curent în chestiuni fiscale îi va îndepărta pe investitori și Slovacia se va împrumuta mai scump. Fiind în zona euro, liderii nu pot apela pentru sprijin la banca centrală”.

”În ce privește apărarea, Fico a spus că nu va mai trimite niciun glonț pentru Ucraina. Dar, pentru că Slovacia a trimis deja tot ce putea trimite, asta nu mai poate fi o amenințare”.

”Dacă Fico nu va permite tranzitul pentru ajutoarele militare pentru Ucraina, vom avea o perturbare logistică, însă nu gravă. Asta ar înfuria Statele Unite. Având în vedere că țara se bazează pe Washington pentru securitate, ar fi înțelept ca Fico să fie atent”.

Nu trebuie decât să înlocuim Slovacia/Slovenia cu Bucharest/Budapest și avem mai sus o parte bună din șablonul pregătit prin redacțiile vestice pentru România. Mai trebuie adăugate câteva fragmente despre blocurile cenușii, corupție, despre România țară de limes a NATO, motiv pentru care orice guvern trebuie să fie și mai ”atent”, și gata-i analiza.

 

Mai jos, rezultatele alegerilor din Slovacia, reacții europene și perspectivele formării noului guvern.

Alegerile legislative din Slovacia au fost câștigate pe o platformă eurosceptică și împotriva susținerii efortului de război al Ucrainei. Social-democrații (Smer) conduși de Robert Fico au obținut o victorie mai consistentă decât cea prognozată de sondaje, cu 23,4% din voturi.

Mai noul Partid Progresist (pro-NATO, pro-UE și pro-LGBT) a fost dat câștigător de unul dintre exitpoll-uri, însă numărătoarea i-a adus 16,9% din voturi, locul al doilea în Parlament.

”Slovacia democratică a pierdut”, scrie cotidianul Dennik. ”Fico a câștigat și, în ciuda a 12 ani de regim criminal și în ciuda celor 200 de persoane suspecte care îl înconjoară, a reușit să convingă încă o dată un număr mare de alegători că viziunea sa despre Slovacia este mai bună decât celelalte”, scrie Dennik.

Premierul ungar Viktor Orban a salutat victoria lui Fico, unul dintre politicienii de care este foarte apropiat. ”Ghiciți cine s-a întors?”, a scris Orban pe rețelele sociale. ”Felicitări din inima lui Robert Fico pentru victoria lui”, a scris președintele Serbiei, Aleksandar Vucic. ”Sunt convins că în viitorul apropiat vom aprofunda cooperarea dintre țările noastre”. Fostul premier al Cehiei, Andrej Babis, care a pierdut alegerile prezidențiale din acest an în fața fostului președinte al Comitetului Militar NATO, generalul Petr Pavel, a scris că victoria lui Fico este ”un rezultat fantastic”.

”Pacea este singura soluție”, a spus Robert Fico, în luna septembrie. ”Refuz să fiu etichetat drept ațâțător la război doar pentru că vorbesc despre pace, în timp ce cei care susțin războiul și masacrele sunt considerați activiști pentru pace. Am făcut totul vraiște în judecata noastră. Nu vom mai trimite în Ucraina niciun glonț din arsenalul statului”, a spus Fico, care a mai fost premier în 2006-2010 și 2012-2018, atunci când a demisionat pe fondul protestelor iscate după asasinarea în stil mafiot al unui jurnalist de investigație.

Fico consideră că războiul din Ucraina nu a început in 2022. ”O spun răspicat, pentru ca toata lumea să audă: războiul din Ucraina nu a început ieri și nici anul trecut. A început în 2014, când naziștii și fasciștii ucraineni au început să-i ucidă pe cetățenii ruși din Donețk și Lugansk”, a declarat Fico.

 

Un sondaj realizat în luna martie 2023 arată că majoritatea slovacilor împărtășesc opiniile lui Fico. 51% dintre slovaci cred că Vestul și Ucraina sunt vinovați pentru izbucnirea războiului. La fel, jumătate din cetățenii slovaci consideră că SUA reprezintă o amenințare pentru securitatea țării lor, față de doar 39% în urmă cu un an. Sondajul realizat de Globsec, un think tank slovac foarte influent în Europa Centrală și de Est, relevă că Slovacia este țara NATO care apreciază cel mai puțin relația transatlantică, urmată de Bulgaria, cu 33% nivel de neîncredere în Statele Unite si Ungaria, cu 25%. Doar 48% dintre slovaci cred că democrația liberală este bună pentru țara lor, un procent mai mare fiind înregistrat doar în Lituania – 47%. Cele mai multe analize dedicate Slovaciei concluzionează că aceste viziuni ale cetățenilor se datorează unei vaste campanii de dezinformare a Rusiei. Și adoptarea discursului anti-LGBT este pusă tot pe seama propagandei ruse. Unul dintre ultimele clipuri electorale ale lui Fico îl prezintă pe liderul rivalilor progresiști înfășurat într-un drapel în culorile curcubeului ezitând între trei toalete. ”El nu știe dacă e băiat, fată sau elicopter, dar pentru noi ideologia de gen este inacceptabilă în școli, iar căsătoria este numai și numai uniunea dintre un bărbat și o femeie”, spune Fico.

Un motiv cel puțin la fel de important pentru noua orientare a Slovaciei este însă și guvernarea haotică a coaliției de centru-dreapta care a venit la putere la începutul anului 2020, o coaliție dominată de partide populiste cu o platformă anti-corupție. Partidele fostei guvernări s-au prăbușit. Partidul clasat e locul al doilea la alegerile de sâmbătă este Slovacia Progresista, o formațiune care nu a reușit să depășească pragul electoral în 2020. Progresiștii au susținu-o pe actuala președintă ong-istă a Slovaciei, Zuzana Caputova. Pe de altă parte, în parlament a reușit să intre Partidul Național Slovac de extremă dreapta, care a depășit pragul electoral de 5%.

 

Rolul decisiv în formarea guvernului va aparține partidului clasat pe poziția a treia (Hlas), condus de Peter Pellegrini, unul dintre locotenenții lui Robert Fico, devenit apoi premier și lider de disidență în partidul Smer. Noul partid social-democrat al lui Pellegrini este orientat către UE si NATO și este acum curtat atât de fostul șef Fico, cât și de progresiști. ”Îmi place situația asta”, a spus Pellegrini despre încercările progresiștilor de a-l atrage într-o coaliție. ”Înainte, nu miroseam prea bine pentru ei, de parcă am fi fost niște dăunători, iar acum vor să negocieze cu noi. Însă nu mă supăr, sunt pragmatic”, a spus arbitrul formarii guvernului.

Și Pellegrini, și câștigătorul Fico spun că partidele lor sunt aliați naturali, apropriate politic și ideologic. ”Slovacia și-a dorit ca Robert Fico să câștige”, a spus Pellegrini, care a menționat însă că, pentru a se alătura unei coaliții cu fostul său șef pe linie de partid, ar trebui ca acesta din urmă să-și reconsidere unele declarații și să renunțe la pozițiile care îngrijorează mult cealaltă tabără care îl curtează – progresiștii. De partea cealaltă, Michal Simecka, liderul progresiștilor, acum unul dintre vicepreședinții Parlamentului European, spune că ”un guvern condus de Fico va fi un pericol pe termen lung pentru Slovacia”. ”Depinde de ceea ce hotărăște Pellegrini. Au de lat o decizie importantă… Scopul nostru este să ne asigurăm că Fico nu va guverna”, a spus Simecka. ”Există doar două posibile coaliții. Una condusă de Smer și alta condusă de progresiști și alți parteneri”, a spus el.

Dar nici o coaliție care să refacă întrucâtva partidul social-democrat de dinainte de momentul 2018 nu ar avea majoritatea în parlament. Fico ar trebui să atragă la guvernare și Partidul Național Slovac, considerat extremist, sau elemente din fosta guvernare haotică a populiștilor anti-corupție. Același lucru este valabil și în cazul unei eventuale coaliții conduse de progresiști. Este motivul pentru care ambasada SUA la Bratislava ar putea avea mult de lucru în următoarele săptămâni.