România a înregistrat o creștere semnificativă a deficitului balanței comerciale în primele zece luni ale anului 2024, conform datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Deficitul a atins valoarea de 27,211 miliarde de euro, un salt de aproape 4 miliarde de euro (+17,2%) comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Aceasta semnalează o continuare a tendinței de creștere a dezechilibrelor comerciale din ultimele luni, cu implicații directe asupra economiei românești.
Exporturile și importurile: Evoluții contrastante
În perioada ianuarie – octombrie 2024, exporturile FOB ale României au însumat 77,731 miliarde euro, în scădere cu 1,2% față de 2023, în timp ce importurile CIF au crescut cu 3%, ajungând la 104,943 miliarde euro. Această diferență se traduce într-un deficit comercial în creștere, ceea ce reflectă o dependență continuă a economiei românești de importuri și o stagnare sau chiar o ușoară scădere a capacității de a-și crește exporturile.
Cele două componente majore ale comerțului exterior, respectiv „mașini și echipamente de transport” și „alte produse manufacturate”, au avut o pondere semnificativă atât la exporturi, cât și la importuri. Astfel, la exporturi, mașinile și echipamentele de transport au reprezentat 47%, iar la importuri, aceleași produse au avut o pondere de 36,4%. În aceeași linie, alte produse manufacturate au reprezentat 28,8% din exporturi și 28,9% din importuri. Aceste procente subliniază dependența structurală a României de produse industriale și tehnologice, atât pe plan extern, cât și pe plan intern.
Schimburile intra-UE și extra-UE
O altă statistică relevantă pentru analiza economiei României este valoarea schimburilor intra-UE și extra-UE. În primele zece luni ale anului 2024, România a înregistrat schimburi de bunuri de 56,244 miliarde de euro la exporturi și 75,796 miliarde de euro la importuri în cadrul Uniunii Europene (UE27). Acestea au reprezentat 72,4% din totalul exporturilor și 72,2% din totalul importurilor. În contrast, schimburile cu țările din afacerea Uniunii Europene (extra-UE) au avut valori de 21,487 miliarde de euro la exporturi și 29,146 miliarde de euro la importuri, adică 27,6% din exporturi și 27,8% din importuri.
Aceste date arată că România rămâne profund integrată în cadrul pieței unice europene, cu o mare parte a comerțului său extern fiind realizată cu statele membre ale Uniunii Europene. Totuși, și schimburile cu țările din afacerea Uniunii Europene au crescut semnificativ, ceea ce reflectă o diversificare a relațiilor economice ale României, deși rămâne de văzut cât de sustenabile sunt aceste creșteri.
Deficitul comercial: Implicații pentru economie
Creșterea deficitului balanței comerciale are multiple implicații pentru economia românească. În primul rând, acest deficit comercial mai mare indică faptul că România continuă să importe mai mult decât exportă, ceea ce poate duce la o presiune suplimentară asupra echilibrului său economic. Dacă tendința persistă, acest fenomen poate contribui la creșterea deficitului de cont curent, iar, pe termen lung, poate influența negativ cursul valutar și poate determina o creștere a datoriei externe. În plus, deficitul poate semnala o capacitate scăzută de a valorifica la maximum potențialul de producție internă și de a genera venituri din exporturi.
Pe de altă parte, creșterea importurilor poate reflecta o cerere internă mai mare, ceea ce poate fi un semn pozitiv pentru economia românească în contextul unei creșteri economice. Acesta ar putea fi un semn al unei economii interne în expansiune, dar, în același timp, poate semnala o dependență de produsele și tehnologiile externe, ceea ce poate face economia vulnerabilă la șocuri externe sau fluctuații ale pieței internaționale.
„Economia duduie”… pe datorie. O sa fie interesant la anul cand o sa le taie agentiile ratingul de tzara… daca aveati impresia ca se imprumutau scump pana acuma, sa vezi ce distractiv o sa fie la „C”
…pt tetea: ai aproape perfecta dreptate dar totusi, turcii si bulgarii scot gaze in draci din mare, noi nu o facem, doar peste vreo doi ani ne apucam…stii cumva cine s-a pus de-a curmezisul. asta apropo de omv?…doi, asa este, si ponta este un asasin economic al tarii dar nu am auzit sa fie consilierul lui calin georgescu, parca era al unui pro-european, sau ma insel?…ia neste meditatii la economie, urmeaza pilda zlatarului…multi, frate, prea multi!…
@Bogdan, hai să nu ne lăsăm duși de nas de ăștia „care ne vor binele” suveraniștii ăștia. Drumul spre iad e pavat cu intenții bune, spune o vorbă.
Toată lumea plange după gaze și petrol. E corect OMV exploatează ceva, dar nu tot, nici măcar jumate. La Neptun Deep are vreo 25%.
Hai să ne uităm la producția de cupru (material strategic). Nu cumva suveranistul Ponta a pus pe tavă turcilor și chinezilor toată producția de cupru a Romaniei. Și nu e singurul domeniu.
Hai să deschidem ochii și să nu plecăm după fentă.
Eu am învățat să am grijă la „patrioții” ăștia care se tăvălesc pentru binele meu.
…explicatie simpla: importurile nu au crescut ca volum, chiar au scazut…dar inflatia este mare in cocioc!…cu toate acestea cursul leu/euro este acelasi de peste patru ani!…atat de simplu!…exporturi?…busteni, petrol, gaz…dar nu le facem noi…cea mai scumpa energie, necompetitive, le dam aproape in pierdere…inca nu a terminat zlataru de buzau meditatiile la economie…
Ditai ghiveciul de lemn care putea fi simplu spus in doua vorbe: criza economica. Economia bazata doar pe consum fara productie industriala tine pana nu mai tine. Pregatiti parasutele, urmeaza o aterizare usor fortata.
Nu se poate asa ceva! Ciolacu este un geniu la fel ca Iohannis! Ei sint salvarea noastra alaturi de psd, pnl,usr, udmr. Trebuie sa fim recunoacatori pt ca aceste partide există si fac numai minunății 😂😂😂
Statul nu a stimulat/protejat producția internă și capitalul autohton pentru că statul trădător este controlat/dirijat de către multinaționale și ambasade. Acestea sunt rezultatele!
le-a luat fesenistilor dar pana la urma, au reusit!
Prorocirea lui Brucan s-a indeplinit.
De acum nu mai conteaza ce alegem.
Lasă băi că vine Guru cu suveraniștii și rezolvă în 3 zile (ca Putin în Ukraina).
Ha, ha! În situații di criză ca aiasta, ‘i nevoi’ di-o mână forte ca Ghiolbannis! Puneț-l pi iel, să centreză ș’ to’ iel să dia cu capu’…
P.S.Ș’ soroșăii să aplaude di pe marjini…
Eh, loviturile de stat nereusite se platesc. Cine credeti ca plateste prostia militienilor ?