Am vorbit cu șefii primarilor din țară înainte de grevă. Ce îi revoltă

Dacă Asociația Comunelor (ACoR) și Asociația Orașelor (AOR) amenință cu greva, Asociația Muncipiilor (AMR) și Uniunea Națională a Consiliilor Județene (UNCJR) sunt mai prudente și spun că dialogul este calea, înainte de orice formă de protest.

Potrivit Sindicatului Comunelor și Orașelor (SCOR), primăriile cer respectarea Constituției de către Guvern. ACoR, condusă de Emil Drăghici, urmează să adopte o declarație-manifest în care acuză Guvernul Bolojan că, prin noua reformă, duce la „sărăcirea și degradarea autonomiei locale”.

Reprezentanții comunelor susțin că sunt încălcate prevederile articolului 9, paragrafele 1, 2 și 5 din Carta Europeană a Autonomiei Locale.

„Solicităm compensarea integrală de la bugetul de stat a sumelor acordate ca reduceri/scutiri la impozitele și taxele locale, prin efectul legii”, se arată în documentul-manifest al ACoR.

Edilii de comune cer, de asemenea, extinderea programului „Anghel Saligny” după 2028 și acuză discriminarea mediului rural în raport cu mediul urban.

„Degradarea continuă a mediului rural și discriminarea acestuia în raporturile cu mediul urban ne obligă să sesizăm și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE, deoarece măsurile total anacronice au determinat înrăutățirea condițiilor de viață în mediul rural, simțind tot mai mult presiunea unei subdezvoltări a ruralului comparativ cu mediul urban, pe fondul lipsei predictibilității asupra resurselor financiare”.

Amenințări cu greva generală

La eveniment participă și Dan Cârlan, președintele SCOR, care a anunțat că, pe 10 februarie, primăriile comunelor din toată țara vor fi în grevă de avertisment timp de două ore.

„Guvernul preferă să piardă până la jumătate de miliard de euro nerambursabili din PNRR și să diminueze salariile în primăriile comunităților sărace, o dublă sărăcire a românilor din comune”, acuză reprezentanții SCOR.

Aceștia avertizează că, dacă Guvernul își va angaja răspunderea pe forma actuală a reformei administrației locale, pusă în transparență la Ministerul Dezvoltării, în ziua imediat următoare vor declanșa greva generală.

„Cerem premierului Ilie Bolojan să respecte Constituția și Carta Europeană a Autonomiei Locale, instituind un adevărat mecanism de egalizare a veniturilor bugetelor locale, pentru că România nu poate fi împărțită sistemic, prin lege, în cetățeni ai comunităților rurale sărace, cu drepturi reduse la servicii publice de calitate, și cetățeni ai comunităților urbane prospere, cu drepturi substanțial mai mari”, se arată în comunicatul SCOR.

Orașele iau în calcul să protesteze după modelul colegilor din comune

Asociația Orașelor din România (AOR) ia în calcul o grevă de avertisment, după modelul comunelor. Contactat de Cotidianul, prim-vicepreședintele AOR, Nicolae Moldova, spune că principala nemulțumire o reprezintă majorările de impozite impuse de Guvern.

„Luăm în calcul și o grevă. Există o stare de nemulțumire și sigur că vom acționa, dar într-un mod civilizat și cum vor decide colegii. Pe primari îi nemulțumește problema asta de modificări (la impozite – n.red.) care au produs, în cadrul fiecărei administrații, nemulțumiri. Și nemulțumirile dintotdeauna aduc o stare aparte. Vorbim de impozite pentru că reforma administrației locale e deocamdată o idee”, a declarat primarul orașului Beclean.

CITEȘTE ȘI: Cum vor primarii să aplice scăderea impozitelor locale. Reacția Coaliției la propunerea lui Kelemen Hunor

Olguța și Simonis adoptă calea dialogului

În schimb, șefa Asociației Municipiilor din România, edilul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a declarat pentru Cotidianul că „nu am cunoștință de niciun protest al primarilor din municipii”.

Și Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România urmează să aibă o întâlnire cu premierul în această săptămână pentru a discuta reforma administrației și legea bugetului.

Președintele UNCJR, Alfred Simonis, spune că soluția este dialogul, nu protestul: „Cred că dialogul este mai bun în acest moment. Noi suntem în faza în care discutăm, analizăm, vedem care sunt soluțiile, care sunt proiecțiile de buget și după discutăm de alte măsuri”, a spus șeful CJ Timiș pentru Cotidianul.

CITEȘTE ȘI: Trei foști miniștri analizează noile impozite locale. Cât de adânc își bagă statul mâna în buzunarele românilor – ANALIZĂ

Peste 6.000 de posturi, vizate de reformă

Actuala formă a proiectului de reformă a administraiei prevede reducerea numărului de posturi din cabinetele aleșilor, în funcție de numărul de locuitori.

Concret, se stabilește:

🔴 un post pentru fiecare 1.200 de locuitori în cazul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor Capitalei;

🔴 un post pentru fiecare 6.500 de locuitori în cazul județelor și al municipiului București.

De asemenea, numărul total de posturi din instituțiile prefectului se reduce cu 25%, cu excepția serviciilor publice comunitare de pașapoarte și a serviciilor de permise și înmatriculări. În total, peste 6.000 de posturi de consilieri personali ar putea dispărea.