Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi în valoare totală de 165.843.604 lei (aprox. 37 milioane euro) compania Hidroelectrica SA şi 10 parteneri contractuali ai acesteia, în principal comercianţi de energie, pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa producerii şi comercializării de energie electrică.
Amenzile aplicate sunt: 1. HIDROELECTRICA SA: 20.436.271 lei (aprox. 4,6 mil. euro); 2. ALPIQ ROMINDUSTRIES SRL: 21.728.026 lei (aprox. 4,8 mil. euro); 3. ALPIQ ROMENERGIE SRL: 87.821 lei (aprox. 20.000 euro); 4. ALRO SA: 21.238.719 lei (aprox. 4,7 mil. euro); 5. ELECTROCARBON SA: 864.203 lei (aprox. 193.000 euro); 6. ELECTROMAGNETICA SA: 9.021.308 lei (aprox. 2,0 mil. euro); 7. ELSID SA: 2.553.868 lei (aprox. 570.000 euro); 8. ENERGY FINANCING TEAM AG (SWITZERLAND): 71.374.436 lei (aprox. 16,0 mil. euro); 9. ENERGY HOLDING SRL: 12.359.852 lei (aprox. 2,8 mil. euro); 10. LUXTEN LIGHTING COMPANY SA: 5.454.150 lei (aprox. 1,2 mil. euro); 11. MENAROM-P.E.C. SA (succesor EURO-P.E.C. SA): 724.950 lei (aprox. 162.000 euro).
Hidroelectrica, companie deţinută de statul român, Elsid SA şi Electrocarbon SA, aflate sub controlul a doi oameni de afaceri din Câmpina, Mihai Tufan şi Mihai Anăsteşescu, au recunoscut, săvârşirea faptelor anticoncurenţiale şi, ca urmare, au beneficiat de reducerea amenzilor.
În cadrul investigaţiei, Concurenţa a analizat contractele pe termen lung încheiate între Hidroelectrica şi unii furnizori de energie electrică şi consumatori eligibili pe piaţa angro de energie electrică, având în vedere scopul, condiţiile de piaţă, poziţiile deţinute pe piaţă, durata contractelor, cantitatea de energie electrică angajată în contracte, preţul contractual, imposibilitatea denunţării unilaterale din partea producătorului.
Astfel, autoritatea de concurenţă a constatat că aceste contracte au avut ca efect blocarea pieţei pentru alţi furnizori şi producători de energie electrică şi consumatori eligibili, conducând la îngreunarea procesului de dezvoltare a pieţei în perioada liberalizării sectorului. Contractele, încheiate preferenţial, fără un proces de selecţie obiectiv şi în lipsa unor proceduri transparente de comercializare a energiei electrice, prevedeau comercializarea unei cantităţi de energie mai mari decât putea să producă Hidroelectrica (95 -175% din cantitatea de energie produsă).
Ca urmare a acestor contracte, a fost indisponibilizată anual o cantitate de 42-60% din energia electrică comercializată de productori pe piaţa concurenţială pentru o perioadă de 10-14 ani.
În ceea ce priveşte preţurile practicate în cadrul contractelor pe termen lung încheiate, acestea s-au situat, în mod permanent, la un nivel inferior preţurilor medii înregistrate pe platformele de tranzacţionare PCCB ( Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale) şi PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare).
“Practic, întreaga cantitate de energie produsă de Hidroelectrica era livrată pe baza acestor contracte pe termen lung ceilalţi participanţi la piaţă ne mai având acces la această sursă de energie ieftină. Mai mult, contractele au fost încheiate în condiţiile în care toate părţile implicate cunoşteau informaţiile privind riscul hidrologic crescut, respectiv cantitatea insuficientă de energie electrică disponibilă.
Astfel, pentru onorarea contractelor, Hidroelectrica a achiziţionat cantităţi importante de energie de pe piaţa concurenţială la un preţ mai mare decât cel la care vindea către partenerii săi”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
În perioada analizată, 2003-2012, Hidroelectrica SA a primit aproximativ 450 de cereri de furnizare de energie electrică, cărora nu a putut să le dea curs. În acelaşi timp, aceste contracte au afectat şi concurenţii Hidroelectrica activi pe segmentul concurenţial al pieţei producerii şi comercializării de energie electrică, care nu au avut capacitatea de a realiza oferte la preţuri care să poată concura preţurile prevăzute în contractele pe termen lung.
Astfel, a fost restricţionat accesul celorlalţi producători la grupul de clienţi ai Hidroelectrica. De asemenea, clauzele contractuale privind livrarea de energie electrică prevăzute în contractele pe termen lung, coroborate cu contractarea unor cantităţile semnificative, reprezentând aproximativ întreaga cantitate de energie electrică disponibilă, au avut drept efect limitarea opţiunii Hidroelectrica SA de a participa la piaţa pentru ziua următoare (PZU), ceea ce a condus la diminuarea lichidităţii şi la distorsionarea preţului de referinţă pe piaţa de energie electrică din România.
Mai mult, prin încheierea şi derularea contractelor pe termen lung, cantitatea de energie electrică contractată de către Hidroelectrica SA pe piaţa reglementată a scăzut, diminuând astfel cantitatea de energie cu preţ scăzut aferentă “coşului reglementat”, fapt ce a condus implicit la afectarea preţului la consumatorii casnici. Un alt aspect constatat în cadrul investigaţiei este faptul că unii parteneri contractuali ai Hidroelectrica şi-au exercitat în comun puterea de cumpărare pe perioada derulării contractelor în discuţie, coordonându-şi comportamentul concurenţial şistabilind condiţiile de tranzacţionare.
Astfel, Energy Holding SRL, considerat primul “băiat deştept din energie, firmă înfiinţată de Bogdan Buzăianu, Alpiq Romindustries SRL şi Alpiq Romenergie SRL, companii care s-au desprins din Energy Holding, şi-au coordonat comportamentul pe parcursul derulării contractelor pe termen lung încheiate cu Hidroelectrica, pentru a stabili condiţiile de tranzacţionare, inclusiv preţurile aferente.
Acelaşi comportament a fost constatat şi pentru Elsid SA şi Electrocarbon SA, existând dovezi privind stabilirea în comun a condiţiilor contractuale cu Hidroelectrica SA, conform Consilului Concurenţei.
„Prin încheierea acestor contracte, a fost distorsionată concurenţa pe piaţa comercializării energiei electrice, intenţia părţilor fiind de a-şi consolida poziţia şi de a obţine unele beneficii economice fără expunerea la riscul asociat unor mecanisme concurenţiale de piaţă” a mai declarat preşedintele Consiliului.
Investigaţia a fost declanşată în anul 2012, din oficiu, indiciile fiind identificate în cadrul anchetei sectoriale pe piaţa energiei electrice. Pe parcursul investigaţiei, mai multe companii, comercianţi de energie au acţionat în instanţă Consiliul Concurenţei, contestând folosirea unor documente ridicate cu ocazia inspecţiei inopinate efectuate la sediile acestora. Aceste litigii au condus la întârzierea procedurii investigaţiei cu peste un an. Oamenii de afaceri Tufan şi Mihai Anastăşescu au avut acces la cea mai ieftină electricitate livrată de producătorul de stat Hidreoelectrica.
Două dintre companiile pe care ei le controlează – Elsid Titu şi Electrocarbon Slatina – au încheiat contracte care prevăd un preţ mediu de 103 lei MWh, cu mult sub cel pe care îl plăteau Alro Slatina (112 lei/MWh) şi ArcelorMittal Galaţi (132 lei/MWh). Preţul mediu de pe piaţă era undeva la 140 de lei/MWh. Alro este deţinut de oligarhul rus Vitali Matsitski.
Ascensiunea Alpiq a început în 2007, când a achiziţionat traderul Buzmann Industries, unul din principalii beneficiari ai contractelor cu Hidroelectrica. În 2009, elveţienii au cumpărat Ehol Distribution, firmă desprinsă din Energy Holding. Energy Holding este compania la care se raportează toată lumea când vorbeşte de băieţii deştepţi din energie. Bogdan Buzăianu, cel care a înfiinţat această societate, a contractat în perioada 2001-2004 aproximativ 60% din energia ieftină produsă de Hidroelectrica.
Contractele au fost încheiate ferm şi pe o perioadă de 10 ani, iar principalele companii care au semnat cu societatea de stat şi aflate în sfera de influenţă a lui Buzăianu au fost Alpiq Romenergie, Alpiq Romindustries, Energy Holding, Ehol, Atel Energy şi Energy Financing team.
În 2010, pe când Hidroelectrica era condusă de Mihai David, companiile în cauză au obţinut prelungirea contractelor până în 2018 la preţuri mult mai mici decât media pieţei. În plus, cantiatea de energie livrată de Hidroelectrica a crescut cu 13%. Prin firmele pe care le-a controlat, Buzăianu şi-a asiguat astfel o profitabilitate de circa 3 miliarde de euro. Beneficiar al unei cantităţi imense de curent ieftin, Buzăianu şi-a permis să transfere o mare parte din această energie peste granţină, în Buglaria, Ungaria şi Serbia, utilizănd companiile Atel Bulgaria, Alpiq Energy SE România şi Alpiq Serbia.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.